”În ceea ce priveşte România, Comisia Europeană spune că avem slăbiciuni în ceea ce priveşte această hartă socială - pe care încă o aşteptăm - în ceea ce priveşte achiziţiile publice, în ceea ce priveşte strategia de incluziune a populaţiei romilor, de a merge dincolo de reducerea sărăciei, de a avea o strategie integrată”, a spus Corina Creţu.

Ea a arătat că sunt importante infrastructura, drumurile şi podurile, dar nu trebuie pierdută din vedere situaţia socială pe care o are România, precum şi gradul de sărăcie.

Creţu a spus că ministrul Muncii, Rovana Plumb, s-a întâlnit în acest sens cu comisarul european pentru afaceri sociale, Marianne Thyssen, cu care a agreat un plan de lucru în ce priveşte acţiunea pentru perioada următoare.

”În legătură cu harta socială, este vorba de ceea ce noi numim condiţionalităţile ex-ante, pe care fiecare ţară trebuie să le îndeplinească. România are de îndeplinit 135 de condiţionalităţi pentru programele operaţionale. Sunt foarte multe care au fost îndeplinite de către România în ceea ce priveşte strategia de dezvoltare, de cercetare, strategia digitală, strategia pentru sănătate, aşteptăm şi Master Planul pe Transport. Dar harta socială este necesară pentru că noi mergem pe ideea de a vedea care sunt priorităţile de investiţii pentru următorii ani şi pe ideea concentrării fondurilor. Nu am primit încă această hartă. În momentul în care se va face analiza de ţară, sigur că se vor regăsi toate aceste lucruri în recomandările de ţară”, a mai spus Corina Creţu.