Noile măsuri se referă la introducerea unor reglementări bancare europene în legislaţia elenă şi la modernizarea Codului de procedură civilă.

În paralel cu dezbaterile din Parlament, mii de persoane au protestat în Piaţa Syntagma din Atena faţă de măsurile de austeritate, înregistrându-se violenţe sporadice.

În dezbaterile tensionate din cursul nopţii, Tsipras a explicat în Parlament că a fost nevoit să accepte compromisuri dificile pentru a evita ieşirea Greciei din zona euro.

"Cercurile financiare din cadrul Uniunii Europene vor în continuare ieşirea Greciei din zona euro. Am fost nevoiţi să acceptăm un compromis dur pentru a evita scenariile extreme. În ultimele şase luni am făcut erori, dar nu regret această luptă", a spus Tsipras.

"Noul împrumut va oferi Greciei lichidităţi pentru următorii trei ani", a subliniat premierul elen, exprimând optimism şi în privinţa restructurării datoriei suverane.

Băncile din Grecia şi-au reluat activitatea luni, dar tranzacţiile sunt limitate, iar retragerile de numerar pot fi de cel mult 420 de euro pe săptămână. Piaţa financiară este continuare închisă.

Liderii zonei euro au ajuns, pe 13 iulie, la un acord cu partea elenă pentru negocierea unui al treilea program de asistenţă financiară, care să permită rămânerea Greciei în zona euro. Grecia şi-a asigurat restructurarea datoriilor şi finanţarea pe termen mediu în cadrul unui pachet în valoare de 86 de miliarde de euro care va permite ţării să rămână în spaţiul monedei unice.

Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE). Începând de la 1 iulie Grecia este, tehnic, în incapacitate de plăţi.