Negocierile tehnice vor fi conduse, din partea elenă, de preşedintele Consiliul Consultanţilor Economici, George Chouliarakis.

Guvernul de la Atena vrea ca negocierile pentru programul de finanţare de 86 de miliarde de euro să fie finalizate până pe 20 august.

În baza acordului convenit la summit-ul zonei euro, obiectivul este ca până în 2018 Guvernul să obţină un excedent al bugetului primar de 3,5% din PIB.

La discuţii sunt aşteptaţi şi reprezentanţi ai FMI, pentru a evalua starea economiei, dar aceştia nu pot începe negocierile pentru programul de salvare până când Guvernul nu va cere oficial finanţare de la instituţia financiară.

Purtătorul de cuvânt al FMI, Gerry Rice, a indicat joi, într-un briefing de presă, că şefa misiunii FMI în Grecia, Delia Velculescu, ar putea să nu meargă la discuţii.

Rolul FMI în susţinerea Greciei, considerat de liderii zonei euro drept o precondiţie pentru noul program de salvare, este încă incert.

Rice a declarat joi că Fondul nu ştie încă dacă va contribui la finanţarea Greciei, punând astfel presiune pe liderii europeni să accepte un plan detaliat de restructuare a datoriilor statului elen.

"În privinţa restructurării datoriilor trebuie să existe un angajament concret, specific", a afirmat Rice.

Parlamentul elen a aprobat joi un al doilea set de reforme solicitate de creditorii ţării pentru începerea negocierilor pentru programul de salvare.

Liderii zonei euro au ajuns, pe 13 iulie, la un acord cu partea elenă pentru negocierea unui al treilea program de asistenţă financiară, care să permită rămânerea Greciei în zona euro. Grecia şi-a asigurat promisiunea restructurării datoriilor şi finanţarea pe termen mediu în cadrul unui pachet în valoare de 86 de miliarde de euro care va permite ţării să rămână în spaţiul monedei unice.

Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE). Începând de la 1 iulie Grecia este, tehnic, în incapacitate de plăţi.