„Timpul pe care îl alocăm este cea mai valoroasă resursă”, au scris membrii echipei uneia dintre companiile prezente cu un proiect în acest anuar. E o afirmaţie pe care am auzit-o des în discuţiile despre acţiuni din sfera CSR şi mărturisesc că de cele mai multe ori suna a platitudine. Ce m-a făcut de această dată să o citesc cu alţi ochi este faptul că răspunsurile aparţineau nu unui departament de CSR, ci unei echipe de angajaţi care, „cu de la ei putere”, au decis să îşi dedice orele libere pentru a face voluntariat în diverse zone de interes. Focusaţi pe cifre, pe rezultate concrete, pe indici exacţi de măsurare, îţi poate scăpa din vedere că timpul este, cu adevărat, cea mai valoroasă investiţie când sunt implicate şi echipele. Orice investiţie în comunitate e valoroasă, mai ales că, dincolo de interesul subiectiv de a-şi consolida o bună imagine în faţa clienţilor/partenerilor, mediul privat nu are, la urma urmei, nicio datorie de a se implica dincolo de obligaţiile legislative. Însă nu putem nici să spunem că e un efort colosal să donezi câteva zeci de mii de euro când ai o cifră de afaceri de milioane. Aşa că aici diferenţa e făcută, într-adevăr, de nucleul unei companii: oamenii din echipe, care, la rândul lor, dincolo de cazurile în care iniţiativele de acest tip sunt decise la nivel managerial şi te implici de voie, de nevoie, pentru a nu face notă discordantă, aleg, fără nicio obligaţie, să contribuie cu ce au mai de preţ în acţiunile de responsabilitate socială. Cu timpul lor. Deci cei care aveţi astfel de iniţiative în rândul echipei, faceţi tot posibilul să le sprijiniţi şi scoateţi-le în faţă. Dar nu doar cu nişte fonduri alocate la nivel de departament. Ci suflecaţi-vă mânecile şi implicaţi-vă la faţa locului. Satisfacţia va fi infinit mai mare.