De data aceasta, investitorii au reactionat la anuntul Moody's ca reduce ratingul Irlandei de la Baa1 la Baa3, similar cu cel al Romaniei - ultimul prag dinainte ca datoria suverana a unei tari sa primeasca ratingul "junk". Diferenta fata de anul 2009, cand obligatiunile irlandeze aveau rating AAA, cel mai bun posibil, este enorma.

Climatul din pietele financiare fata de Grecia, Portugalia si Spania, reflectat in cresterea randamentelor, s-a deteriorat si el din nou, pentru ca investitorii (detinatorii obligatiunilor emise de aceste tari) ar pierde evident daca noul guvern de la Dublin si-ar pune in practica avertismentul, iar celelalte state i-ar urma exemplul, refuzand sa mai aloce bani publici pentru sustinerea bancilor. Ar fi ultimul lucru dorit pe pietele financiare, avand in vedere ca toata arhitectura "salvarii din criza" s-a intemeiat exact pe abolirea distinctiei dintre datoria publica si cea privata, respectiv alocarea de bani de la buget pentru recapitalizarea bancilor si indatorarea la FMI si la partenerii din zona euro, insotita de programe de austeritate.

In cazul Irlandei, care s-a imprumutat de la zona euro si de la FMI cu 70 de miliarde de euro, salvarea bancilor a insemnat o crestere a deficitului bugetar de la 12% la 32% din PIB la nivelul anului trecut, iar autoritatile au anuntat ca il vor reduce la 3% din PIB pana in 2014, cu pretul unor taieri drastice de cheltuieli sociale si de investitii. PIB-ul Irlandei reprezinta doar 1% din economia zonei euro, insa bancile care opereaza in tara au active care inseamna 400% din PIB, din care o parte sunt inca active toxice sau credite indoielnice. La sfarsitul lui martie, ministrul de finante a estimat ca bancile din Irlanda vor avea nevoie de o infuzie de inca 24 de miliarde de euro pentru a rezista unei eventuale reintoarceri a crizei financiare in zona euro.