Sunt simboluri care ţin de fiecare administraţie locală. De obicei, pe un număr de înmatriculare găseşti ţara în care e înregistrată maşina, oraşul / provincia, un număr unic de identificare şi eventual o viză ITP (Inspecţia Tehnică Periodică).

 

Sigur că numerele nu sunt făcute în bucătărie, ci emise de o autoritate poliţienească – DRPCIV la noi (Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor). Şi asta e valabil nu numai în România, ci în toată lumea. Cu timpul, aşa trecând prin istorie, au apărut numere mai mult sau mai puţin colorate, embosate şi în alte variante ale personalizării.

 

 

Au devenit oricum o ambiţie şi un cult pentru a le da o însemnătate în trafic. Fie din compunerea literelor, fie din înregistrarea numelui complet al proprietarului. În Emiratele Arabe Unite se dau zeci de milioane de plăcuţe scoase la licitaţie, mult mai scumpe decât maşinile pe care le pui. Până la urmă, sunt nişte tăbliţe pe care nu le bagi în seamă decât când îţi dispar de pe maşină, în cel mai rău caz.  

 

Cititi mai multe pe www.promotor.ro