Operatorul ungar Wizz Air susţine că overbooking-ul, adică vânzarea mai multor bilete decât sunt locuri disponibile pe un zbor, este o practică întâlnită în cazul mai multor companii aeriene, inclusiv la ei, însă nu are date cu privire la câte bilete în plus vinde pe un singur zbor şi nici care este strategia pe care se bazează atunci când pune mai multe bilete în vânzare.

♦ Cauzele întârzierilor şi anulărilor, spun reprezentanţii Wizz Air, sunt cauzate, de cele mai multe ori, de situaţii independente de ei precum grevele controlorilor de trafic, probleme tehnice, lipsa pieselor pentru aeronave sau condiţii meteorologice.

Operatorul ungar Wizz Air susţine că overbooking-ul, adică vânzarea mai multor bilete decât sunt locuri disponibile pe un zbor, este o practică întâlnită în cazul mai multor companii aeriene, inclusiv la ei, însă nu are date cu privire la câte bilete în plus vinde pe un singur zbor şi nici care este strategia pe care se bazează atunci când pune mai multe bilete în vânzare.

„Overbooking-ul este perfect normal pentru companiile aeriene pentru că există un procent de oameni care nu se prezintă la aeroport. Avem overbooking, este o practică normală, este deseori întâlnit vara sau iarna. Noi nu facem overbooking de Crăciun, Paşte sau revelion“, spun reprezentanţii companiei.

Pe lângă vânzarea mai multor bilete decât este capacitatea aero­navei, overbooking-ul apare şi în situaţiile în care o aeronavă s-a defectat şi este înlocuită cu una care are o capacitate mai mică, situaţie în care o parte din pasageri vor fi nevoiţi să rămână la sol.

Reprezentanţii companiei susţin că în situaţia în care un pasager este afectat de anularea zborului sau nu mai poate urca în avion din cauza overbooking-ului, el primeşte din partea companiei bani de cazare şi reprogramarea pe primul zbor disponibil sau banii înapoi, însă aceşti bani vor intra în conturile pasagerilor în decurs de circa 30 de zile, până atunci, costurile sunt suportate de ei.

Overbooking-ul poate afecta şi vacanţele oamenilor care şi-au făcut rezervări, iar reprogramarea pe următorul zbor disponibil înseamnă pierderea cazării plătite de oameni, lucru pentru care compania aeriană nu răspunde.

Reprogramarea pe următorul zbor înseamnă că pasagerul se poate urca într-un avion în aceeaşi zi dacă există cursă şi locuri disponibile, dar şi rerutarea pe un zbor care va avea locuri disponibile abia peste câteva zile, ceea ce înseamnă că vacanţa oamenilor poate fi compromisă.

Mai mult, dacă pasagerii sunt eligibili, adică cauze dependente de companie, aceştia vor primi compensaţii direct de la companie în cazul anulării unui zbor, în conformitate cu legislaţia europeană.

"Îndiferent de cauza anulării, dependentă sau nu de noi, ei primesc oricum hotel sau li se rambursează bani pentru cazare, plus au opţiunea reprogramării gratuite pe următorul zbor. Compensaţiile apar dacă sunt din cauza companiei", explică reprezentanţii companiei.

Wizz Air este cel mai mare operator de pe plan local, deşi reprezentanţii companiei nu au o rată a fidelizării, anume câţi pasageri apelează constant la serviciile sale, românii nici nu au de ales când e vorba de anumite rute, având în vedere că doar Wizz Air operează acele zboruri. Altfel spus, chiar dacă pasagerii şi-ar dori să aleagă o altă companie, nu o pot face din cauza lipsei zborurilor oferite de alţi operatori.

Wizz Air a organizat miercuri, 19 iulie, o întâlnire de presă prin care şi-a propus să vină cu o serie de explicaţii privind situaţia anulărilor şi întârzierii zborurilor din această perioadă, fără să dea răspunsuri cu privire la numărul întârzierilor sau anulărilor înregistrate de companie în ultima perioada.

Reprezentanţii companiei au menţionat doar că anulările zborurilor sunt, de cele mai multe ori, cauzate de situaţii independente de companie cum ar fi grevele controlorilor de trafic, probleme tehnice, lipsa pieselor pentru aeronave sau condiţii meteorologice, neavând însă o situaţie cu privire la cât contribuie fiecare din motivele menţionate în rata totală a anulărilor sau întârzierilor.

Singura explicaţie concretă fiind aceea că "Wizz Air are cele mai multe zboruri de pe plan local, deci şi cele mai multe anulări".

România este cea mai mare piaţă pentru Wizz Air, având pe plan local şapte baze aeriene pe aeroporturile din ţară, însă niciuna dintre acestea nu este deservită de un reprezentant al companiei care să ofere explicaţii pasagerilor în situaţia unei anulări sau întârzieri a zborului.

Anul trecut, Wizz Air a transportat înspre şi dinspre România circa 8,5 milioane de pasageri. Mai mult, compania operează de pe plan local 176 de rute către 24 de ţări. Cea mai mare bază aeriană a companiei se află pe Aeroportul Internaţioanl Henri Coandă, unde operatorul are alocate 17 aeronave, însă nici aici compania nu are un om alocat pentru reprezentarea companiei. Informaţiile privind anumite zboruri sunt oferite de către companiile de handling. Tot acestea sunt şi cele care decid cine se urcă şi cine nu se urcă într-un avion dacă există o situaţie de overbooking, însă compania aeriană nu ştie care sunt criteriile după care se ghidează reprezentanţii firmelor de handling pentru această selecţie.

Mai mult, compania susţine că în luna august va fi nevoită să reducă frecvenţa anumitor zboruri pentru a minimiza anulările, fără să dea un răspuns dacă o alternativă mai bună ar fi fost suplimentarea lor şi nu reducerea.

"Încercăm să minimizăm anularea pe ultimul moment, sunt situaţii neprevăzute, încercăm să reducem încărcarea pe sistem. Cursele vor fi reduse ca să minimizăm anulările, este o metodă de precauţie, nu ştim ce se va întâmpla. Am decis să luăm această măsură ca să evităm sau să minimizăm posibilitatea de a anula în aceeaşi zi zborul unui pasager", spun reprezentanţii companiei, care menţionează că în luna august vor avea o medie de 100 de zboruri pe zi.