Amazon şi-a anunţat planurile de a lansa un documentar „din culise” despre Melania Trump, produs chiar de noua prima doamnă a SUA, scrie Financial Times. Gigantul de tehnologie a plătit 40 de milioane de dolari pentru acordul exclusiv la doar câteva săptămâni după ce a donat 1 milion de dolari comitetului de inaugurare al soţului Melaniei, Donald Trump, om de afaceri devenit politician, şi s-a angajat să transmită în direct ceremonia prin serviciul său Prime. 

Înainte de alegerile prezidenţiale din noiembrie 2024, fondatorul Amazon, Jeff Bezos, a anulat planurile ca The Washington Post, ziar important în SUA şi pe care îl deţine, să-l sprijine pe rivalul democrat al lui Trump. La scurt timp după alegeri, Bezos a vorbit favorabil despre „energia lui Trump din jurul relaxării reglementărilor” şi a făcut un pelerinaj personal la Mar-a-Lago, unde a luat cina cu viitorul preşedinte la emblematica moşie a acestuia. Graba de a intra în relaţii bune cu familia Trump se vede şi la alţi directori de corporaţii din toată America, în timp ce miliardarii din sectorul tehnologiei, finanţişti şi liderii unora dintre cei mai cunoscuţi producători de bunuri de larg consum din SUA se grăbesc să se adapteze la un mediu politic mai conservator în urma victoriei electorale a lui Trump şi cuceririi republicane a ambelor camere ale Congresului.

Într-o imagine în oglindă a goanei corporative din 2020 de a sprijini cauzele justiţiei sociale după uciderea lui George Floyd de către un poliţist, companiile de astăzi regândesc modul în care interacţionează cu clienţii, angajaţii şi societatea în general. Unele dintre manevre, cum ar fi parada directorilor executivi care îl vizitează pe Trump în Florida, donaţiile şi efortul de a face afaceri cu oamenii din cercul său apropiat, par menite să atragă favoarea unui bărbat faimos pentru că atacă companiile şi executivii care nu îi plac.

Alegerile au accelerat, de asemenea, o schimbare mai largă înapoi la poziţii sociale şi politice mai conservatoare şi o îmbrăţişare a capitalismului neîngrădit. Companiile renunţă la departamentele de diversitate, echitate şi incluziune, reduc sprijinul pentru organizaţiile de caritate pentru diversitatea rasială şi abandonează grupurile care luptă contra schimbărilor climatice. De asemenea, elimină orice ar putea fi perceput ca „woke” din declaraţiile publice, documentele corporative şi reclame.

Alegerile i-au încurajat pe unii dintre directorii de top să se pronunţe în favoarea politicilor conservatoare, de la reduceri de taxe la rolurile tradiţionale de genurilor. „Există presiuni conservatoare în acest climat politic, iar oamenii anticipează o schimbare în administraţie şi îşi aliniază strategiile la aceste schimbări de politică aşteptate”, a declarat Trier Bryant, fost director pentru DEI (diversitate, echitate şi incluziune) la Goldman Sachs. Recent, la colosul de social media Meta au fost observate toate schimbările simultan. Compania a renunţat la politicile de moderare a conţinutului, a adus-o în consiliul său pe Dana White, prietenă de multă vreme a lui Trump şi directorul executiv al Ultimate Fighting Championship, şi-a mutat directorul pentru diversitate într-un nou post şi a renunţat la obiectivele de a stimula diversitatea rasială şi de gen în rândul managerilor şi furnizorilor săi. Ulterior, fondatorul Mark Zuckerberg, la un podcast găzduit de Joe Rogan, care l-a susţinut pe Trump în alegeri, a deplâns înmulţirea companiilor „castrate cultural”. „Cred că a avea o cultură care sărbătoreşte puţin mai mult agresiunea are propriile merite, care sunt cu adevărat pozitive”, a spus Zuckerberg.

Graba de a intra în relaţii bune cu familia Trump se vede şi la alţi directori de corporaţii din toată America, în timp ce miliardarii din sectorul tehnologiei, finanţişti şi liderii unora dintre cei mai cunoscuţi producători de bunuri de larg consum din SUA se grăbesc să se adapteze la un mediu politic mai conservator în urma victoriei electorale a lui Trump.

Politicienii liberali şi investitorii activişti sunt consternaţi. „Cedarea corporativă în faţa lui Trump este profund îngrijorătoare”, a spus Brad Lander, oficial însărcinat cu verificarea finanţelor publice ale oraşului New York şi un avocat pentru investiţiile sustenabile. „Am văzut prea multe exemple de-a lungul istoriei. În acest fel, de-a lungul timpului, democraţia şi drepturile fundamentale sunt slăbite.” Dar companiile, directorii şi analiştii susţin că motivele care conduc schimbări sunt complexe şi reflectă mult mai multe decât dorinţa de a fi pe plac preşedintelui. Starea de spirit în rândul clienţilor companiilor s-a schimbat, susţin executivii, iar hotărârile instanţelor şi anchetele administrative statale şi federale, în special hotărârea de anul trecut a Curţii Supreme din SUA care interzice acţiunile afirmative (în favoarea grupurilor marginalizate, discriminare pozitivă) în colegii, au subminat temelia programelor privind diversitatea şi clima. Pentru mulţi, noua administraţie oferă o oportunitate binevenită de a anula unele dintre regulile mai stricte adoptate în timpul administraţiei preşedintelui Joe Biden şi de a înclina politica fiscală şi de reglementare în favoarea lor. David Solomon, directorul executiv al Goldman Sachs, a lăudat recent viitoarea administraţie Trump pentru „rularea unui program de creştere economică”. „Sunt destul de optimist că această administraţie va avea o agendă foarte, foarte pro-creştere”, a spus Solomon la un eveniment Reuters. Liderii din tehnologie au făcut unele dintre cele mai importante gesturi faţă de Trump şi valorile conservatoare într-un efort preventiv de a-l îmbuna pe preşedinte. Tim Cook de la Apple, Sundar Pichai de la Google şi Sam Altman de la OpenAI s-au alăturat cu toţii lui Zuckerberg de la Meta şi lui Bezos de la Amazon în a promite 1 milion de dolari pentru fondul de inaugurare al lui Trump, iar Pichai a zburat şi el la Mar-a-Lago. Trump sunţinute anterior că motorul de căutare al Google a fost „aranjat” să ascundă acoperirea pozitivă despre el.

„Este un manifest al lipsei de încredere şi de coloană vertebrală la executivii din domeniul tehnologiei”, apreciază Jeffrey Sonnenfeld, decan pentru studii de leadership la Yale School of Management. El a descris contribuţiile liderilor marilor afaceri la inaugurarea lui Trump drept „plata zeciuielii” către preşedintele ales. În sectorul financiar, cea mai vizibilă schimbare de la alegerea lui Trump a fost în jurul problemelor climatice. Toate băncile importante de pe Wall Street şi câţiva dintre marii manageri de bani au părăsit grupurile industriale care încearcă să-şi folosească puterea financiară pentru a reduce emisiile de carbon. BlackRock, ţinta anchetelor şi proceselor de stat conservatoare pentru sprijinul dat anterior investiţiilor sustenabile, a citat în mod explicit probleme legale şi de reglementare pentru părăsirea iniţiativei Net Zero Asset Managers. Chiar şi felul în care oamenii de pe Wall Street vorbesc şi interacţionează se schimbă. Bancherii şi finanţatorii spun că victoria lui Trump i-a încurajat pe cei dezamăgiţi de „doctrina woke” şi care simţeau că trebuie să se autocenzureze sau să-şi schimbe limbajul pentru a evita ofensarea colegilor mai tineri, a femeilor, minorităţilor sau persoanelor cu dizabilităţi. „Mă simt eliberat”, a spus un bancher de top. „Putem spune retard şi păsărică fără teama de a fi reduşi la tăcere... Este un nou răsărit.” Unii oameni de pe Wall Street simt, de asemenea, dispariţia nodului din gât când se angajează să câştige bani în mod deschis, fără a indica vreun obiectiv social mai amplu. „Majoritatea dintre noi nu mai trebuie să pupăm funduri pentru că, la fel ca Trump, iubim America şi capitalismul”, a spus alt bancher. Între timp, grupurile care tratează direct cu consumatorii au devenit din ce în ce mai atente să evite să pară „woke”, riscul fiind să declanşeze genul de boicoturi cu care se confruntă Target şi Bud Light după campanii de marketing care celebrau persoanele gay şi transgender. Această reacţiune a început cu mult înainte de alegeri. Dar trecerea spre dreapta a fost atât de rapidă încât unele grupuri au fost prinse pe picior greşit. După recentul atac terorist din New Orleans, directorul executiv al grupului de asigurări Allstate, Tom Wilson, a atras o furtună de critici pentru că a spus „trebuie să fim mai puternici împreună, depăşind dependenţa de diviziune şi negativitate”. Activiştii conservatori l-au acuzat pe Wilson, a cărui companie sponsoriza un meci de fotbal american de mare profil în oraş, că minimalizează crima în timp ce promovează cauze progresiste. Allstate a încercat să explice că declaraţia „reflectă un angajament mai larg de a promova încrederea şi pozitivitatea în comunităţile din întreaga naţiune”. 

În sectorul financiar, cea mai vizibilă schimbare de la alegerea lui Trump a fost în jurul problemelor climatice. Toate băncile importante de pe Wall Street şi câţiva dintre marii manageri de bani au părăsit grupurile industriale care încearcă să-şi folosească puterea financiară pentru a reduce emisiile de carbon.

Cealaltă schimbare corporativă majoră a vizat eforturile DEI (diversitate, echitate, incluziune), în special de când Curtea Supremă a hotărât în iunie 2023 împotriva folosirii rasei drept criteriu la admiterea la colegiu. Companii precum Harley-Davidson, Ford şi Molson Coors au început să-şi reducă eforturile de creştere a diversităţii în rândul personalului în lunile de după decizie, iar picăturile au devenit un potop după victoria lui Trump în alegerile pentru preşedinte. Walmart a încetat să mai ia în considerare rasa şi genul în acordarea contractelor cu furnizorii, a încetat programele de echitate rasială pentru personal şi nu va reînnoi finanţarea pentru Centrul pentru Echitate Rasială, pe care l-a înfiinţat printr-un angajament de 100 de milioane de dolari după protestele pentru Floyd. McDonald’s a coborât ţintele procentuale pentru femei şi managerii nonalbi, a încetat să le ceară furnizorilor să semneze angajamente DEI şi a spus că acum se va referi la echipa sa de diversitate ca la o echipă de incluziune globală. Ambele companii au semnalat probleme juridice, dar şi circumstanţe în schimbare. McDonald’s a citat „un peisaj în transformare”, dar a spus că se dedică incluziunii. Walmart a explicat că schimbarea de abordare a arătat că „suntem dispuşi să ne schimbăm alături de asociaţii şi clienţii noştri care reprezintă toată America. Suntem într-o aventură şi ştim că nu suntem perfecţi, dar fiecare decizie vine dintr-o dorinţă de a promova un sentiment de apartenenţă”. Consultanţii şi alţi consilieri corporatişti au spus că peisajul în schimbare a oferit companiilor şi o modalitate de a regândi sau de a renunţa la obiectivele de mediu şi de diversitate pe care oricum nu le-au îndeplinit.

„Nu vor să fie surprinşi promiţând şi nerealizând”, a spus Richard Edelman, care consiliază liderii corporatişti în calitate de director executiv al Edelman, un grup de relaţii publice. „Companiile sunt încă dedicate diversităţii şi incluziunii, pur şi simplu nu vor să garanteze rezultate.” Nu este clar dacă întorsătura conservatoare va dura mai mult decât poziţiile progresive prezentate de companii în 2020. Bryant, fostul director DEI, care este acum directorul executiv al companiei de consultanţă Pathfinder, a spus că multe dintre inversările de politică par să vizeze mai degrabă atenuarea controlului politic decât schimbările de fond în politicile corporative. „Maya Angelou a spus: «Când oamenii vă arată cine sunt, credeţi-i.» Când companiile vă arată cine sunt, credeţi-le şi pe ele”, a mai afirmat Bryant.