Motivul este legat de faptul că UE, FMI şi guvernul de la Nicosia au reevaluat contribuţia Ciprului la 13 mld. euro, faţă de 6 mld. iniţial. O parte din bani (10,6 mld. euro) ar urma să fie acoperită din restructurarea băncilor, iar restul din majorări de taxe şi impuneri de noi taxe, privatizări, reeşalonarea datoriei publice de către creditorii privaţi autohtoni, credite externe şi probabil vânzarea unei părţi din rezervele de aur ale băncii centrale.

Totalul celor 23 mld. euro care ar trebui să fie folosiţi pentru recapitalizarea băncilor şi reforma economiei ridică ponderea planului de salvare la peste 135% din PIB, un verdict cumplit pentru economia ţării, care anunţă deja o perioadă de recesiune similară cu cea din Grecia.

Purtătorul de cuvânt al guvernului cipriot, Christos Stylianides, a precizat că solicitarea de asistenţă financiară va fi adresată Parlamentului European şi preşedinţiei irlandeze a UE şi că nu se referă de fapt la suplimentarea celor 10 mld. euro care ar urma să fie acoperite din contribuţiile statelor membre ale zonei euro şi ale FMI, ci la eliberarea de fonduri structurale şi sociale de coeziune pe termen mediu, necesare pentru susţinerea economiei cipriote şi a unor investiţii de infrastructură. Germania, aflată în an electoral, a insistat însă că nu se pune problema creşterii asistenţei financiare pentru Cipru, văzut de nemţi ca un paradis al spălătorilor de bani şi al oligarhilor ruşi.

Explicaţia reevaluării sumelor stă în costurile restructurării Laiki şi Bank of Cyprus, estimate la 10,6 mld. euro, faţă de 5,8 mld. euro iniţial. Dacă depunătorii Laiki vor suferi pierderi de până la 80% din sumele mai mari de 100.000 de euro, cei de la BoC ar putea pierde până la 60%, însă cuantumul exact va fi cunoscut abia în septembrie.