♦ Ministrul energiei dă asigurări că gazul din Marea Neagră va ajunge mai întâi la români în case şi apoi în regiune, dar în acelaşi timp obligaţia producătorilor de a vinde jumătate din volume  ♦ În România a fost scoasă din lege. Au fost introduse însă alte pârghii de control. Vor fi de ajuns?

La finalul săptămânii trecute, proiectul de Lege Offshore, esenţial pentru deblocarea resurselor din Marea Neagră, a fost depus în parlament. Iniţiatorii proiectului sunt Nicolae-Ionel Ciucă, premierul României, Marcel Ciolacu, preşedintele PSD, Virgil Popescu, ministrul energiei, dar şi Kelemen Hunor şi Varujan Pambuccian. Una dintre schimbările majore pe care proiectul le include este renunţarea la obligaţia producătorilor de a vinde 50% din cantităţile extrase în România.

„Pe toată durata derulării acordurilor petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore şi onshore de adâncime, titularii acordurilor, inclusiv operatorii economici afiliaţi acestora au dreptul de a comercializa în mod liber hidrocarburile produse din perimetrele petroliere respective, la preţurile şi în cantităţile determinate de către aceştia, în acord cu legislatia naţională precum şi cu principiile Uniunii Europene de piaţă liberă“, se arată în proiect. Mai mult, nu se vor putea impune restricţii de preţ, comercializare, ofertare sau vânzare după data de 31 decembrie 2022, singurul caz în care statul poate interveni fiind cel al unei crize energetice.

Apar însă câteva prevederi importante. „În vederea protejării siguranţei energetice a României, contractele bilaterale de tran­zacţionare a cantităţilor de gaze exploatate din perimetrele reglementate de prezenta lege vor fi notificate spre avizare Autorităţii Naţionale de Reglementare a Energiei“, se mai arată în proiectul de lege. Mai departe, pentru contractele bilaterale, „Statul Român prin Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale - A.N.R.S.P.S va avea drept de preemţiune pentru achiziţionarea cantităţilor de gaze ce urmează a fi tranzacţionate, în condiţiile con­tractuale negociate de cei doi operatori economici.“

Pe perioada duratei acordurilor petroliere, statul îşi ia însă angajamentul să nu mai schimbe regulile jocului în timpul jocului. În acest moment, pentru producţia de gaze a României, companiile implicate în extracţie trebuie să vândă pe bursă 40% din cantităţile extrase, obligaţie prelungită până în 2023.

„Este un pas important pentru că măcar încep să facă ceva în direcţia deblocării acestor surse“, spun specialiştii din domeniul gazelor, care se menţin rezervaţi în legătură cu oportunitatea renunţării la acel procent de 50% din cantităţi alocat pieţei interne. Accesul la resurse a devenit unul dintre cele mai importante atribute ale stabilităţii economice odată cu izbucnirea războiului din Ucraina, România fiind caracterizată în acest context de scăderea accentuată a producţiei interne de gaze şi deci a creşterii dependenţei de importuri. Anul trecut, consumul intern de gaze a crescut cu circa 2%, până la 12,2 miliarde de metri cubi, producţia scăzând la 8,6 miliarde de metri cubi, un minim istoric. Problema este că ascensiunea făcută de importuri s-a suprapus cu scumpirea istorică a gazului. Concluzia? Factura României pentru gazul importat a ajuns la peste 1 miliard de dolari, aproape triplu faţă de nivelul din 2020, când s-a achitat un preţ de 365 de milioane de dolari, potrivit calculelor făcute de ZF. Pentru anul acesta, OMV Petrom, care alături de Romgaz asigură aproape în totalitate producţia internă de gaze a României, estimează o diminuare suplimentară a cantităţilor de gaze extrase de peste 10%.

„Gaze româneşti pentru români! Noua lege offshore a fost depusă astăzi la parla­ment. Este foarte important că am reuşit să avem susţinerea unei majorităţi pentru o lege atât de importantă, care va fi adoptată în procedură de urgenţă“, a spus pe Facebook Virgil Popescu, ministrul energiei.

Potrivit informaţiilor existente, întreaga zonă economică românească a Mării Negre ar fi rezerve de 200 de miliarde de metri cubi. La preţurile de acum, această pungă de gaze valorează 200 de miliarde de euro.

„Războiul din Ucraina ne arată, mai mult ca niciodată, că accesul la propriile resurse este fundamental. România se bazează într-o mare măsură pe gaze naturale, atât economic, cât şi din perspectiva energetică, gazele reprezentând circa 30% în mix-ul energetic primar“, spune Christina Verchere, CEO al OMV Petrom, singurul producător local de petrol şi gaze, în cea mai nouă ediţie a anuarului ZF Energie.

La rândul său, Virgil Popescu dă asigurări că gazul va ajunge la români în case. „La perimetrul Neptun Deep vor în­cepe lucrările anul viitor şi primele gaze naturale vor veni cel mai devreme la sfârşitul anului 2026 – începutul anului 2027. Da, aşa cum am spus, românii vor avea gaz ro­mânesc în case. Şi nu numai! România va avea surplus de gaze naturale, practic du­blându-şi producţia cu mult peste necesarul actual de consum intern. Şi un alt aspect foarte important: ţara noastră va deveni un furnizor de securitate energetică regională!“