FMI a aprobat vineri deblocarea unei transe de 904,8 milioane de euro, ceea ce ridica la 12,44 miliarde de euro valoarea sumelor oferite pana acum Romaniei prin creditul stand-by de 13,46 miliarde de euro care expira in luna mai. Aprobarea s-a facut in conditiile in care FMI ramane sa evalueze abia cu prilejul misiunii de la sfarsitul acestei luni cifrele legate de alte criterii de performanta, respectiv cele privind deficitul bugetului general consolidat la finele anului, garantiile guvernamentale si tinta de inflatie.

In plus, FMI a acceptat o noua derogare de la tinta privind arieratele - a sasea derogare de pana acum. "Progresele in eliminarea arieratelor au fost mai slabe decat s-a prevazut", apreciaza John Lipsky, directorul general adjunct al FMI, care indeamna autoritatile sa dea prioritate rezolvarii problemei arieratelor, mentinerii controlului asupra cheltuielilor, in special in sectorul sanitar si al intreprinderilor de stat, precum si eforturilor de a imbunatati administrarea fiscala si atragerea de fonduri europene.

Lipsky lauda, in schimb, "forta" cu care Romania s-a inscris pe calea consolidarii bugetare si "masurile structurale importante" luate de Guvern, intre care adoptarea legii pensiilor si a salarizarii, precum si a unui buget "prudent". Politica monetara si in sectorul financiar este apreciata drept "prudenta in mod adecvat, contribuind la mentinerea stabilitatii financiare in conditii de criza globala", noteaza Lipsky, recomandand in continuare prudenta in evaluarea spatiului de relaxare a politicii monetare si "vigilenta continua" in supravegherea sectorului bancar, confruntat cu cresterea creditelor neperformante si cu o situatie regionala inca neasezata.

Intr-adevar, Guvernul a dat zor pe ultima suta de metri a lui 2010 sa se incadreze in termen cu legea pensiilor si legea salarizarii, ca si cu adoptarea si publicarea in Monitorul Oficial a legii care modifica OUG 50, asa incat din promisiunile fata de creditorii internationali n-a mai ramas de indeplinit de fapt decat adoptarea noului Cod al Muncii, al carui document ar trebui sa fie batut in cuie spre sfarsitul lunii, dupa ce se termina consultarile cu sindicatele. "Initierea reformei pe piata muncii si in domeniul securitatii sociale va stimula productivitatea si va sustine reorientarea resurselor bugetare limitate catre categoriile cele mai vulnerabile", sugereaza John Lipsky.

La fel de previzibila ca si cele mentionate mai sus e si incheierea la primavara a unui nou acord de tip preventiv cu FMI dupa expirarea actualului. Indiferent care va fi suma (s-a vehiculat cifra de 3,6 miliarde de euro), la datoria externa a Romaniei nu se acumuleaza decat comisionul aferent, pentru ca banii nu vor mai merge la BNR, ci vor fi trasi de statul roman numai in caz de criza valutara regionala. Aceasta previzibilitate e un lucru bun, in principiu, intrucat stim de la bun inceput ce ne asteapta, dupa cum si altii stiu la ce trebuie sa se astepte de la noi.

In acelasi timp insa, ideea de angajamente fata de FMI, ca garantie ca se fac reformele, risca sa produca un fel de sac fara fund cu promisiuni necerute de institutia financiara, ci propuse de-a dreptul de Guvern ca sa fie sigur ca va avea pe urma argumente sa le impuna societatii - asa cum a lasat sa se inteleaga presedintele Traian Basescu despre continuarea reformei in sistemul de sanatate, eventual si cu o tinta cantitativa de spitale inchise. Interesant va fi insa ce se va intampla dupa ce va expira si urmatorul acord cu Fondul, tinand cont ca din informatiile de pana acum reiese ca va fi un acord incheiat pe un singur an (actualul a fost incheiat pe doi ani), cu motivatia explicita ca 2012 este an electoral.