Pe de o parte, statul s-a angajat fata de FMI sa respecte in 2011 tinta de deficit bugetar de 4,4% din PIB si in 2012 sa ajunga la plafonul de 3% din PIB necesar pentru convergenta cu zona euro, in conditiile in care incadrarea in aceste tinte ar urma sa se faca exclusiv prin reducerea cheltuielilor sociale (inca 15.000 de bugetari concediati pe langa cei 74.000 promisi pentru 2010, mentinerea inghetarii pensiilor, eliminarea subventiilor pentru incalzire, plafonarea cresterii salariilor in sectorul public, desfiintarea celui de-al 13-lea salariu si a altor bonusuri) si nu prin majorari de taxe sau impozite.

Pe de alta parte, din valoarea estimata a deficitului bugetar pentru 2011, de 5,7 miliarde de euro, presedintele vrea ca macar 1,5 miliarde sa mearga in investitii, iarasi fara a recurge la majorari de taxe ("trebuie sa facem ceva in zona cheltuielilor sociale daca vrem sa construim un kilometru de autostrada"). Pariul cel mare pentru autoritati va fi, asadar, sa gaseasca formule noi de a taia din cheltuielile sociale (s-a vorbit in ultima vreme de o eventuala desfiintare a venitului minim garantat ori de instituirea unor salarii variabile in functie de PIB), fara a afecta nici pacea sociala, nici sansele de supravietuire a actualului cabinet Boc.

In scrisoarea de intentie catre FMI, Guvernul isi rezerva dreptul de a recurge si la alte masuri decat cele specificate mai sus, pentru a reusi incadrarea in deficitul bugetar, atat in acest an, cat si pe mai departe; rezultatul consultarilor presedintelui cu specialistii, in perioada urmatoare, ne va arata exact de unde anume vor mai taia autoritatile pentru ca acel "macar 1,5 miliarde", suma necesara ca aerul intr-un an preelectoral ca 2011, sa poata fi obtinut si folosit in economie.