Mai precis, acestea susţin că Uber este o companie de transport care nu respectă legile transportului de persoane, tarífele nefiind stabilite de autoritatea de transport. Acesta a fost de altfel principalul motiv pentru care asociaţiile de taximetrişti s-au revoltat, dat fiind că ei nu pot modifica tarifele practicate. Uber are zece zile la dispoziţie pentru sistarea completă a activităţii din Italia şi îi este interzis să mai deruleze orice campanie de publicitate.

Dacă nu se va încadra în termen şi va continua să opereze pe teritoriul Italiei, compania va trebui să plătească 10.000 euro pe zi (3,65 milioane euro pe an). În prezent însă italienii încă mai pot comanda o maşină Uber. Oficialii Uber au declarat pentru cotidianul local La Republica că vor contesta decizia în instanţă, menţionând că legea de transport de persoane din Italia este învechită şi că nu este spre beneficiul italienilor.

Uber, care este prezentă şi în România de doi ani, s-a confruntat de asemenea cu proteste din partea taximetriştilor, în special atunci când a lansat serviciul la Cluj-Napoca. Curtea de Apel Cluj a respins însă cererea de încetare a activităţii Uber în Cluj-Napoca, susţinând că firma americană administrează o platformă tehnologică şi nu activităţi de transport de persoane.

În Bucureşti, viceprimarul general al municipiului, Aurelian Bădulescu, a declarat că Uber este „o activitate neautorizată“, care încalcă legea taximetriei şi hotărârea Consiliului General al Muncipiului Bucureşti.

Pe piaţa lcoală Uber are în prezent  câteva mii de şoferi-parteneri, care au libertate deplină în alegerea programului. România este a doua piaţă din Europa Centrală şi de Est ca importanţă pentru Uber, după Polonia, iar potenţialul local de dezvoltare este uriaş, aplicaţia mizând pe un milion de utilizatori în unu-doi ani, a declarat  Nicoleta Schroeder, general manager Uber România, invitată la ZF Live. Potrivit reprezentantei Uber, ar putea însă dura mai mulţi ani până când legislaţia va fi actualizată.

Cititi mai multe pe www.zf.ro