Aparitia celui de-al doilea pret pe etichete este un fapt care arata ca denominarea se apropie. Poate singurul.

Macar o saptamana sa avem bani noi in casa, sa aiba timp functionarii sa se obisnuiasca cu ei" - spune managerul care se ocupa cu proiectul denominarii in una dintre cele mai importante banci romanesti. "Daca Banca Nationala nu va da bancilor suficienta moneda noua, s-ar putea sa avem o problema serioasa". Problema managerului respectiv tine de o discutie mai lunga intre banca centrala si bancile comerciale: cati bani noi vor primi acestea din urma la 1 iulie, momentul denominarii monedei nationale. La aceasta data, la banci vor ajunge leii noi care, in decurs de un an si jumatate, vor inlocui total banii aflati in prezent in circulatie. Pe piata vor aparea noi bancnote si monezi, prin taierea a patru zerouri din coada leului. Desi denominarea nu este, in ultima instanta, decat o masura tehnica, ea ridica o serie de probleme atat bancilor, companiilor cat si, deloc de neglijat, omului de rand. 

In ce stadiu se afla pregatirile pentru denominare si cat de informate sunt companiile si oamenii despre schimbarile ce vor avea loc?

"Suntem inca in grafic", spun bancherii, "chiar daca proiectul denominarii a fost mult intarziat". Ei reproseaza bancii centrale lipsa de coordonare si intarzierea in stabilirea regulilor dupa care se vor face transformarile in banci - cele mai afectate de aceasta schimbare. Practic, pentru a putea incepe sa lucreze cu noii bani, atat bancile, cat si companiile, in general, trebuie sa isi adapteze sistemele informatice, programele software si pe cele contabile la leul greu. 

In cazul companiilor, lucrurile au fost clarificate din decembrie, cand Ministerul de Finante a stabilit masurile care trebuie luate, modalitatea de raportare inainte si dupa denominare, precum si modul in care se tine contabilitatea. 

"Compania noastra este pregatita sa faca fata tuturor modificarilor pe care le implica denominarea, din punct de vedere legal", spune Corina Teslaru, director de marketing la Selgros.  Nici adaptarea programelor soft sau a caselor de marcat "nu reprezinta o problema", adauga ea. 

De aceeasi parere este si directoarea de marketing de la Carrefour Romania, Andreea Mihai, care adauga ca "am comandat sertare diferite pentru noua moneda, care sa fie prezente incepand cu 1 iulie". Pregatirea personalului pentru a face fata lucrului cu doua tipuri de bani pare a fi una dintre cele mai importante probleme in cazul marilor magazine. Comerciantii cred, insa, ca mai este suficient timp pentru a trece de momentul denominarii fara probleme. 

"Perioada intre 1 martie si 1 iulie 2005 ne va lasa timp pentru a rezolva concret tot ceea ce inseamna implementare privind noua moneda", completeaza Adina Timplaru, specialist relatii publice la Metro Cash & Carry Romania. 

Din punctul de vedere al solutiilor software, o companie trebuie sa se asigure ca solutia de care dispune este capabila sa-i puna la dispozitie instrumentele necesare procesului de conversie. "Pentru reusita trecerii la leul greu, conversia trebuie sa fie facuta in termeni optimi din punctul de vedere al timpului (termenelor), al corectitudinii datelor si al fluxului de informatii", spune Valentin Tomsa, directorul companiei de solutii de afaceri SAP Romania. 

Comerciantii au trecut, cu bine spun ei, prima etapa din procesul denominarii - afisarea preturilor atat in moneda veche, cat si in lei noi. Legea denominarii spune ca intre 1 martie 2005 si 30 iunie 2006, preturile si tarifele bunurilor si serviciilor trebuie afisate atat in moneda veche, cat si in cea noua. 

Afisarea dubla vrea, pe de o parte, sa obisnuiasca oamenii cu noile preturi, si pe de alta parte sa evite situatia in care comerciantii fac rotunjiri nejustificate ale preturilor.  Nu la fel de clare par a fi, insa, lucrurile pentru banci. Regulile dupa care acestea trebuie sa-si organizeze activitatea in momentul denominarii au fost date de banca centrala "cu mare intarziere" - spun bancherii.  

Circulara Bancii Nationale a fost trimisa catre banci la sfarsitul lunii februarie, "cand totul ar fi trebuit sa fie deja foarte, foarte clar". Intalnirile dintre reprezentantii bancii centrale au inceput, spun bancherii, din octombrie, dar "s-au concretizat foarte greu in planuri precise, din cauza coordonarii inadecvate. Poate nu ar fi fost rau ca banca centrala sa fi angajat un consultant extern pentru a coordona intreg procesul". 

Una dintre problemele cele mai mari ale bancherilor este ca nu stiu inca, exact, ce cantitate din banii noi vor primi la 1 iulie. Motiv pentru care nu au definitivat inca un plan de modificare a bancomatelor. Practic, odata ce acestea vor fi modificate pentru a functiona cu lei noi, daca nu vor avea suficienti bani, vor ramane cu ATM-urile nefunctionale. Adica ultimul lucru dorit de bancheri, in conditiile in care bancomatul este inca primul loc in care merg romanii cu cardul atunci cand isi iau salariul. 

"Populatia va dori sa schimbe vechea moneda cat mai repede si estimam cereri mult mai mari decat cantitatea de bancnote noi care vor fi puse in circulatie", crede Maria Cristina Matei, Project Manager Denominare, la ING Bank.  "BNR ar trebui sa puna la dispozitie o cantitate suficienta de moneda noua". Pe de alta parte, banca centrala spune ca nu vor exista probleme. 

"Bancile vor putea sa solicite orice sume de bani noi doresc", spune Mugur Stet, purtatorul de cuvant al BNR. El spune ca fiecare banca comerciala poate incheia o conventie bilaterala cu BNR pentru a indica datele exacte la care doresc sa primeasca banii noi si cantitatile. 

"Exista insa si o conditie: acoperirea contravalorii numerarului in lei noi cu garantii colaterale, constand din titluri de stat emise de Ministerul Finantelor si/sau certificate de depozit emise de Banca Nationala". Garantiile va trebui sa acopere in totalitate valoarea bancnotelor si a monedelor noi ridicate. Motiv pentru care bancile comerciale ar putea fi descurajate sa se aprovizioneze cu sume importante, avand in vedere costul pe care l-ar avea de suportat.

In plus, bancherii spun ca, pana una-alta, nu stiu foarte clar ce este cu aceste conventii, pentru ca nu au primit de la banca centrala nici un fel de indicatii. "Am solicitat un draft pentru aceasta conventie, dar am fost amanati" - spune un director de proiect, care a preferat sa ramana anonim. 

Totusi, purtatorul de cuvant al bancii centrale spune ca pana la finele lunii martie aceste conventii vor fi incheiate. 

In privinta preschimbarii banilor de la populatie, banca centrala spune ca aceasta se va efectua in timp, folosind ca argument exemplul Turciei. "Banca centrala a Turciei a avut un program de retragere accelerata a banilor vechi; si-au propus ca pana la sfarsitul lui ianuarie sa schimbe 80% din banii aflati in circulatie", spune Mugur Stet. Cu toate acestea, pana la sfarsitul lui februarie nu se schimbasera decat 39%. 

Reprezentantii bancilor spun, totusi, ca explicatia ar putea tine mult si de faptul ca acolo oamenii au fost bine informati si nu s-au grabit din teama.

De temut nu au de ce sa se teama nici romanii. Pentru ca denominarea nu va implica pierderi pentru oameni. Banii vechi se vor schimba, prin circulatie pe piata, pana la sfarsitul anului 2006. Iar pentru cei care raman si dupa aceasta data cu lei vechi, preschimbarea se va putea face cel putin pana in 2009. Mai mult, banca centrala vrea acum sa prelungeasca termenul de preschimbare a banilor chiar si dupa acest moment, pe termen nelimitat. Ramane doar sa comunice si oamenilor, coerent, acest lucru.  Pentru ca, cel putin pana la acest moment, o campanie de informare a bancii centrale lipseste. BNR a mizat, se pare, mult pe faptul ca oamenii se vor lamuri, cel putin partial, ce este cu denominarea odata cu inceperea afisarii duble. 

"Cand oamenii vor vedea in magazine cele doua preturi vor intreba ce-i cu ele si, in timp, se vor lamuri" - crede guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. 

Dar cine ar trebui, oare, sa ii lamureasca? Comerciantii? Vanzatoarea de la casa? Vecinul de la rand? Pentru ca, in mod oficial, campania de informare a publicului va incepe abia la sfarsitul lunii aprilie, cand vor fi prezentate public si noile insemne monetare. In urma unui parteneriat incheiat cu televiziunea si cu radioul de stat, pe 20 aprilie va incepe campania de informare in mass-media. Tot atunci, vor aparea - in scoli, licee, facultati, la unitatile de politie, la institutiile de cultura si cele militare - cele 600 de afise si 1,5 milioane de pliante despre denominare pe care le va tipari banca centrala. De ce atat de tarziu? "Am discutat si cu psihologii si am ajuns la concluzia ca o campanie facuta prea mult timp ar fi plictisit si poate chiar ar fi enervat". Pe cine? In nici un caz, probabil, pe cei care au vrut sa plateasca la 1 martie "pretul mai mic" in magazine.