♦ 17 mld. lei este ieşirea în decor la cheltuieli în primele cinci luni din an prin comparaţie cu ce şi-a bugetat guvernul la început de an  ♦ Vlad Boeriu, Deloitte România: „În practică reapar tot mai des situaţii în care, din cauza presiunii pe suplimentarea veniturilor cu orice preţ, inspectorii fiscali se îndreaptă tot către contribuabilii corecţi“.

Guvernul trebuie să vină urgent cu măsuri care să corecteze derapajul bugetar, care, conform analizei execuţiei bugetare la cinci luni, prin comparaţie cu programarea iniţială, este de peste 23 mld. lei. Din această sumă, 17 mld. de lei provin din cheltuieli mai mari decât erau estimate, adică 75% din derapaj.

Vlad Boeriu, partener coor­donator servicii fiscale şi juridice la Deloitte România, este de părere că micşorarea deficitului bugetar, care în 2022 a fost de 5,7% din PIB, trebuie să înceapă cu elaborarea unui buget realist, înainte de a trece la măsuri corective precum tăieri drastice de cheltuieli sau majorări de taxe.

„Înainte de a vorbi de tăieri de cheltuieli esenţiale sau de creşterea veniturilor prin măsuri extreme, cum ar fi majorări de taxe sau decizii de impunere contestabile, consolidarea fiscal-bugetară trebuie să înceapă cu elaborarea unui buget realist, să continue cu eficientizarea cheltu­ielilor şi, în paralel, cu măsurile necesare pentru reducerea evaziunii fiscale şi pentru creşterea conformării voluntare“, spune el.

Veniturile bugetului statului erau programate să crească cu 14% în 2023. La cinci luni din an, însă, creşterea este de numai 10%. În aceeaşi vreme, cheltuielile ar fi trebuit să crească cu numai 10% pe tot anul 2023, dar, în perioada amintită, au crescut cu 17%, în condiţiile în care cele mai multe cheltuieli se lasă pe final de an. În consecinţă, deficitul bugetar la cinci luni din an deja a ajuns la 2,3% din PIB la cinci luni din an, în condiţiile în care ţinta de deficit este de 4,4% din PIB pe tot anul şi, aşa cum a arătat experienţa din anii trecuţi, cea mai mare parte a deficitului bugetar se face în ultimele 2-3 luni din an.

Având în vedere situaţia actuală, sunt necesari, aşa cum se vorbeşte în ultimele patru luni, de când au apărut primele informaţii despre problemele din buget, revizuirea cheltuielilor şi impulsionarea veniturilor.

Guvernul se uită spre creşteri de taxe, dar şi spre scăderea cheltuielilor bugetare precum eliminarea voucherelor de vacanţă pentru bugetarii care câştigă peste 7.000 de lei sau îngheţarea angajărilor la stat până în 2024.

„În privinţa cheltuielilor, este evident că, în actualul context infla­ţionist, o reducere a salariilor şi pen­siilor este de nedorit, dar în materie de eficientizare a alocărilor buge­tare pentru anumite proiecte, de res­truct­u­rare a unor instituţii cu per­sonal excedentar şi direcţionarea aces­tuia în zone deficitare, este mult loc de îmbunătăţire“, mai spune Vlad Boeriu.

De asemenea, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), conform informaţiilor de la consul­tanţii fiscali, încearcă să colecteze mai mult prin inspecţiile fiscale, aşa cum s-a mai întâmplat în alţi ani în care situaţia bugetară a fost grea.

„În practică reapar tot mai des situaţii în care, din cauza presiunii pe suplimentarea veniturilor cu orice preţ, inspectorii fiscali se îndreaptă tot către contribuabilii corecţi, derulează controale insuficient documentate, emit decizii de impunere fără o bază legală solidă şi aduc la buget sume considerabile, fără să fie preocupaţi de faptul că acestea, cel mai probabil, vor fi rambursate peste câţiva ani contribuabililor respectivi“.

Astfel, mai adaugă consultantul fiscal, statul practic se împrumută la un cost foarte mare, pentru că deciziile de impunere sunt anulate de instanţe, iar ANAF plăteşte contribuabililor sumele blocate, plus dobânzi şi penalităţi.

"Aceste sume care, iniţial, sunt raportate ca venituri suplimentare la buget, constituie împrumuturi extrem de scumpe pe care statul trebuie să le restituie contribuabililor, mai devreme sau mai târziu, cu tot cu costurile aferente", mai spune Vlad Boeriu.