Banca centrală a publicat joi două proiecte de regulamente care vor modifica Regulamentul 17/2012 privind unele condiţii de creditare, precum şi Regulamentul 16/2012 privind clasificarea creditelor şi plasamentelor şi determinarea şi utilizarea ajustărilor prudenţiale de valoare.

"Din perspectiva Regulamentului BNR nr.16/2012 privind clasificarea creditelor şi plasamentelor, precum şi determinarea şi utilizarea ajustărilor prudenţiale de valoare, regimul mai strict aplicabil operaţiunilor de restructurare la calculul filtrelor prudenţiale a fost instituit în scopul contracarării practicilor tot mai răspândite prin care operaţiunile de restructurare erau realizate în scopul eludării cerinţelor prudenţiale. Având în vedere faptul că acest regim ar putea crea impedimente în implementarea unor programe guvernamentale/ iniţiative de natura celor amintite anterior, întrucât regimul respectiv impune o încadrare a performanţei financiare a debitorului mai strictă decât cea anterioară restructurării şi nu recunoaşte efectele pozitive asupra performanţei financiare rezultate în unor măsuri de genul celor amintite este necesară acordarea de exceptări pentru operaţiunile pentru care, potrivit legii, sunt acordate facilităţi fiscale sau alte avantaje debitorilor, persoane fizice, precum şi operaţiunile în cazul cărora valuta de exprimare a creditului acordat unui debitor, persoană fizică, expus la riscul valutar, se înlocuieşte cu moneda în care debitorul generează fluxuri de numerar nete pozitive, în vederea eliminării acestui risc", se arată în prezentarea unuia dintre proiectele de regulament.

Astfel, banca centrală propune exceptarea restructurărilor din programul "Electorata" şi a conversiilor de credite în valută de la prevederile articolului 6, alineatul 7, care stipulează că în cazul restructurărilor care au implicat diminuarea serviciului datoriei, băncile reevaluează, pentru scopurile următoarei operaţiuni de clasificare a creditelor, performanţa financiară a debitorului în condiţii mai stricte faţă de cele avute în vedere anterior acestor operaţiuni, prin revizuirea corespunzătoare a factorilor cantitativi şi/sau calitativi.

"Având în vedere că, în conformitate cu criteriile de eligibilitate, prevăzute de Ordonanţa de urgenţă nr. 46/2014, operaţiunile de rescadenţare se adresează debitorilor buni platnici, a căror solicitare nu trebuie legată automat de criteriul dificultăţilor financiare, este necesară instituirea aceluiaşi regim derogatoriu şi pentru operaţiuni ce decurg din aprobarea solicitărilor adresate creditorilor în temeiul Ordonanţei de urgenţă nr. 46/2014. Acelaşi raţionament de exceptare se susţine şi în cazul solicitărilor de conversie a unui credit în valută în moneda naţională sau în moneda în care sunt denominate sau indexate sursele debitorului pentru rambursarea creditului", mai notează BNR.

Banca centrală are în vedere exceptarea aplicării capitolelor III şi IV din Regulamentul 16/2012, care privesc condiţiile de creditare a persoanelor fizice şi împrumuturile în valută, pentru restructurările din programul "Electorata" şi conversia creditelor în valută.

Cele mai importante prevederi de la care se vor face derogări se referă la limitarea creditelor de consum la o perioadă de maximum 5 ani şi cerinţa de a aduce garanţii de 133% la împrumuturile de consum în valută.

Tot printre derogări vor figura şi prevederile privind fundamentarea nivelurilor maxime admise pentru gradul total de îndatorare în cazul creditelor de consum, care impuneau următoarele valori: a) pentru şocul pe curs de schimb - 35,5% la euro, 52,6% la franci elveţieni şi 40,9% la dolari.

Guvernul a aprobat în vara anului trecut o ordonanţă de urgenţă, denumită de presă "Ëlectorata", pentru restructurarea creditelor care acordă persoanelor fizice o reducere fiscală dacă acestea beneficiază de scăderea dobânzii de către bancă cu până la 35% pentru o perioadă de doi ani.

Băncile care au acordat credite în franci elveţieni au avut joi, la BNR, o întâlnire de lucru cu conducerea executivă a băncii centrale şi cu cea a Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), pentru "a găsi o serie de soluţii de reducere a serviciului datoriei debitorilor care au fost afectaţi de turbulenţele recente de pe piaţa financiară internaţională determinate de decizia Băncii Centrale a Elveţiei", potrivit unui comunicat al BNR.

Astfel, cele trei părţi au agreat o serie de soluţii pe care băncile le pot oferi clienţilor individual, fără a fi limitate doar la acestea.

Măsurile vizează menţinerea ratelor lunare în lei aferente creditelor în franci elveţieni la un nivel apropiat celui din luna decembrie 2014, conversia creditelor în lei la cursul zilei şi/sau acordarea unui discount privind cuantumul servicului datoriei, reducerea temporară a ratei dobânzii pentru a compensa efectul aprecierii francului elveţian sau flexibilizarea mecanismului de rescadenţare şi a duratei în raport cu capacitatea financiară a debitorilor, prin aplicarea prevederilor "Electoratei" îmbunătăţite.

Totodată, băncile vor avea în vedere simplificarea procedurilor administrative şi întărirea protecţiei debitorilor în raport cu banca, astfel încât în procesul rescadenţării creditelor să nu se înăsprească termenii contractului de credit precum rata dobânzii, comisioane sau solicitarea constituirii de noi garanţii.

"Soluţiile sunt complementare. Fiecare bancă poate aplica un mix adecvat de soluţii adaptat fiecărui caz individual. Ele sunt valabile şi pentru creditele acordate în alte monede şi pot fi optimizate de la caz la caz", se precizează în comunicat.

Cele trei părţi au agreat ca negocierea oricărei soluţii să fie bine ţintită către persoanele cu reale dificultăţi la plata ratelor, să se bazeze pe o împărţire rezonabilă a costurilor ajustării, să nu afecteze stabilitatea sistemului financiar-bancar, respectiv să nu creeze riscuri pentru milioane de deponenţi.

BNR transmite că nu există o singură situaţie general valabilă pentru care să fie aplicată o singură abordare general valabilă, astfel că multitudinea de situaţii individuale poate fi abordată cu soluţii diferenţiate.

Fiecare bancă va evalua, de la caz la caz, capacitatea de rambursare a datoriilor de către debitori, în funcţie de veniturile acestora şi de istoricul lor.

Referinţa pentru franc a scăzut joi cu 8,84 bani, la 4,2748 lei, de la 4,3632 lei miercuri, evoluţia fiind determinată de deprecierea monedei elveţiene pe pieţele externe, dar şi de întărirea leului în raport cu euro.

Francul elveţian a atins vinerea trecută un maxim istoric, de 4,5817 lei, după mai multe şedinţe în care a doborât record după record, ca urmare a eliminării a plafonului minim de 1,2 franci/euro impus de Banca Elveţiei.

Peste 75.000 de persoane fizice au credite în franci elveţieni, iar 95% din împrumuturi sunt concentrate la şase bănci.

Din totalul celor 75.000 de persoane care figurează cu credite în franci elveţieni înregistrate în bilanţurile băncilor, aproape o treime (32%) se regăsesc la Bancpost, 24% la Volksbank, 20% la Pireus Bank, 11% la Raiffeisen, 7% la Banca Românească şi 2% la OTP Bank.

BNR a estimat o pierdere contabilă de aproape 4,3 miliarde lei (950 milioane de euro) pentru cele 11 bănci care au acordat împrumuturi în franci, dacă s-ar aplica la portofoliul existent conversia în lei la cursul de la momentul acordării împrumutului.