Cresc dobanzile platite de banci pentru depozitele populatiei, iar tendinta s-a accentuat saptamana trecuta, cand mai multe banci au anuntat astfel de majorari. Dar cresterile raman timide, iar peste viitorul mai indepartat domneste inca incertitudinea. Vom avea sau nu anul acesta dobanzi peste nivelul inflatiei?

Ca sa limitezi consumul si, implicit, sa echilibrezi macar in parte un tablou macroeconomic ce a luat-o razna, "trebuie sa oferi oamenilor o alternativa", explica Liviu Voinea, director de cercetare la Grupul de Economie Aplicata (GEA). Alternativa se numeste, adauga el, economisire, dar pentru ca ea sa aiba logica si in ochii oamenilor de rand ar trebui sa existe si un castig pentru ei. "Nu poti sa fortezi oamenii sa economiseasca de dragul economisirii", adauga Voinea, iar premisa ca sa se intample "ceva bun" in acest domeniu este sa existe dobanzi real pozitive. Adica dobanzi care sa depaseasca nivelul inflatiei, aducand astfel deponentilor un oarecare castig.

Primii pasi au fost facuti: dupa ce anul trecut au scazut dobanzile platite la depozitele in lei cu cateva puncte procentuale sub nivelul inflatiei, bancherii isi schimba acum atitudinea. De saptamana trecuta mai multe banci au decis sa creasca dobanzile platite pentru depozitele in lei. O parte dintre ele au trecut chiar peste pragul de 6-6,5% estimat pentru inflatie la finele anului 2006.

Startul a fost dat - ca si in alte situatii de pana acum - de bancile mai mici, care incearca sa castige cat mai multe puncte in cursa pentru cota de piata. Banca Transilvania si ProCredit Bank au fost printre primele ce au urcat dobanzilor platite la lei pana la 7,75% pe an pentru scadenta de 12 luni. A urmat insa si cea mai mare banca din sistem, BCR, care a anuntat ca majoreaza cu pana la un punct procentual dobanzile la depozitele in lei. Lista nu se incheie insa aici si cu siguranta pe ea se vor adauga in viitorul apropiat si alte banci.

Si totusi, pentru aduce chiar si un minim randament depunatorilor, argumenteaza Ionut Dumitru, analistul-sef de la Raiffeisen Bank, dobanzile ar trebui sa treaca de 8% pe an. Raiffeisen Bank are in prezent una dintre cele mai scazute rate ale dobanzii pentru depozitele in lei din sistem (4,75% pe an pentru scadente de 12 luni), dar "o crestere in viitor nu e exclusa", spune Dumitru. Este insa o decizie a managementului bancii, ce tine mult cont si de concurenta si de semnalele din economie.

Pe de alta parte, Dragos Cabat, vicepresedintele asociatiei analistilor financiari CFA Romania, crede insa ca pentru a aduce un castig deponentilor, dobanzile ar trebui sa fie chiar mai mari, "macar 8,5-9% pe an". Si asta pentru ca, pe langa inflatia care erodeaza castigurile, mai exista si taxele pentru deschiderea conturilor, comisioanele bancare atasate depozitelor (care variaza intre 0,35% si 0,75% din sumele restituite), dar si impozitul pe dobanzi (de 16%). Ce vor aduce, in aceste conditii, urmatoarele luni in materie de dobanzi pentru depozitele in lei?

"In acest moment cred ca ne indreptam catre dobanzi real pozitive", este de parere Aurelian Dochia, director general al BRD/SG Corporate Finance, "dar bancile isi vor ajusta dobanzile luna de luna, in functie de evolutia inflatiei". In opinia lui, miscarile bancilor din ultima vreme sunt o corectie necesara fata de anul trecut, cand dobanzile real negative au descurajat economisirea. "Rezultatul negativ al acestei politici de dobanzi s-a vazut asupra preturilor", spune Dochia, adaugand ca "este, probabil, un motiv pentru care inflatia (de anul trecut - n.r.) a fost mai mare decat cea estimata".

Dobanzile real negative - cu cateva puncte procentuale sub inflatie - au fost anul trecut "ghilotina" apetitului de economisire a populatiei. Astfel ca, daca in 2004 ritmul de crestere a economiilor populatiei fata de anul precedent fusese de circa 37%, in 2005 el a scazut pana la 23% (lei si valuta). Depozitele in lei ale populatiei au crescut cu 14,9%, in termeni reali, fata de 31 decembrie 2004, iar depunerile in valuta exprimate in euro au consemnat o majorare cu 26,7%. Romanii au preferat - in fata unor economii ce nu aduceau nici un fel de castig - sa consume. "Iar cu consumul e greu sa te lupti", este de parere Liviu Voinea. Teoria spune, adauga el, ca pe masura ce cresc veniturile, consumul scade si creste nevoia pentru investitii. Practica romaneasca este insa alta, pentru ca, adauga economistul de la GEA, "la noi exista un subconsum cronic", iar cresterea veniturilor favorizeaza consumul.

Si totusi, cresterea nivelului de trai - a veniturilor - dar si "o dorinta puternica de economisire" sunt motivele pentru care vicepresedintele Bancii Comerciale Romane, Dan Bunea, anticipeaza ca nivelul depozitelor bancare constituite de populatie va creste in acest an cu aproximativ 25-30% in termeni reali. "Potrivit sondajelor realizate (...), aproximativ 70% dintre respondenti au indicat ca doresc sa economiseasca intre 500.000 lei si 1 milion lei vechi pe luna", a afirmat Bunea. De saptamana trecuta, BCR plateste o dobanda de 7,5% pe an pentru depozitele in lei cu termen de un an si plata dobanzii la scadenta constituite de persoanele fizice, precum si pentru certificatele de depozit cu discount in lei.

Banca este lider de piata pe segmentul depozite le vedere si la termen, cu o pondere de circa o treime din resursele atrase de la populatie si agenti economici. Opinia lui Bunea nu e impartasita insa de toti bancherii. "Nu exista prea multe motive pentru care anul acesta lucrurile sa se imbunatateasca major in materie de economisire", crede Ionut Dumitru. Trecand peste lipsa de atractivitate a dobanzilor platite de banci, el spune ca la scaderea depozitelor din banci a mai contribuit si altceva: aparitia altor posibilitati de economisire. Enumera aici fondurile mutuale, dezvoltarea Bursei etc.

In 2005, fondurile mutuale de actiuni au adus in 2005 un castig mediu de 35%, iar cele diversificate, de 30%, in timp ce Bursa a adus cresteri medii de 50%. Un alt motiv pentru care Dumitru nu crede ca rata de economisire va creste foarte mult in 2006 tine de faptul ca, "pur si simplu, multi oameni nu au ce sa economiseasca".

De aceeasi parere este si Dragos Cabat: "Multi dintre cei care au luat credite de la banci nu au ce sa economiseasca". Si in opinia sa, e greu de crezut ca bancile vor reusi, anul acesta, sa atraga cu mult mai multe economii din partea populatiei fata de anul trecut. Iar cei care au luat credite nu sunt deloc putini. Creditul neguvernamental a crescut anul trecut cu 45,3% (33,8% in termeni reali), la 60,673 miliarde de lei noi (aproximativ 16,7 miliarde de euro), conform datelor BNR. Pentru 2006 estimarile prim viceguvernatorului BNR, Florin Georgescu, citat de Mediafax, spun ca ritmul de crestere a creditelor va ramane cam la acelasi nivel ca in 2005.

"Va fi greu sa creasca masiv economisirea", adauga si economistul-sef de la ING Bank, Florin Citu, in conditiile in care mare parte din depozite sunt pe termene foarte scurte, iar alternative pentru plasamentele la banci "nu prea exista".

ING Bank, un jucator care a intrat doar din 2004 pe segmentul de retail, a anuntat recent majorari de dobanzi. Banca plateste acum dobanzi intre 5% si 6% pe an pentru depozitele in lei. Pe de alta parte, dobanda platita la depunerile din contul Cont’Rol, principalul produs cu care ING opereaza pe piata de retail, a ramas nemodificata, la 6,1% pe an (pentru solduri cuprinse intre 700 si 49.999 de lei noi).

In opinia lui Citu, fondurile mutuale si Bursa sunt mai degraba instrumente de investitii, si nu de economisire, "pentru oamenii care nu vor sa-si riste banii". Lucrurile s-ar schimba in bine daca ar exista si in Romania fonduri de pensii, unde plasamentele se fac pe termene foarte lungi, iar gradul de risc este foarte scazut. In opinia sa, nu dobanzile mici sunt neaparat cele care alunga oamenii din banci, ci inflatia mare, "care da senzatia de instabilitate", crede Citu.

Inflatie pe care banca centrala se lupta acum, din rasputeri, sa o domoleasca si sa o duca spre tintele pe care si le-a stabilit. Ar ajuta-o, in mare masura, si ca oamenii de rand sa mearga mai mult la banci. Cu o mentiune: pentru a-si pune banii in depozite, nu pentru a lua credite si a consuma.