DOSARUL "Gala Bute" - Udrea: Nici un copil de grădiniţă nu putea să-i creadă pe Topoliceanu, Botoroagă, Lungu şi Nastasia
Elena Udrea a declarat, joi, că se "bucură" de decizia judecătorilor de a respinge solicitările de "procedură simplificată" pentru Ştefan Lungu, Gheorghe Nastasia, Ana Maria Topoliceanu şi Dragoş Botoroagă în dosarul "Gala Bute", adăugând că niciun copil de grădiniţă nu putea să îi creadă.
"Eu sper că cineva de aici a fost în sală şi a văzut ce hal de declaraţii au dat oamenii aceia. Niciun copil de grădiniţă nu putea să-i creadă. Era evident, contrazicerile dintre ei, contrazicerile cu vechile declaraţii, neconcordanţe, minciuni, atitudinea. Un judecător cu experienţă - şi cei de la Înalta Curte evident că au experienţă - îşi dau seama văzând un inculpat care dă o declaraţie dacă spune adevărul sau nu. Se simţea de la un capăt la altul", a spus Udrea.
Deputatul a susţinut că dorinţa celor patru era de a da vina total pe ea pentru toate faptele din dosar, lucru care nu i-a convins pe judecători.
"Evident că ţinta este Elena Udrea. Dorinţa era de a da vina pe Elena Udrea pentru a scăpa ei. Mă bucur că au rămas să fie judecaţi în continuare alături de mine în acest proces", a spus aceasta.
Instanţa supremă a respins, miercuri, cererile formulate de Ştefan Lungu, Gheorghe Nastasia, Ana Maria Topoliceanu şi Dragoş Botoroagă de judecare în procedură simplificată, în dosarul "Gala Bute", în urma căreia ar fi putut beneficia de reducerea cu o treime a pedepselor.
Cererile de judecare în procedură simplificată au fost formulate de cei patru inculpaţi în dosarul "Gala Bute" la termenul din 16 octombrie. Aceştia au arătat în faţa instanţei că recunosc în totalitate faptele de care sunt acuzaţi şi au dat declaraţii complete privind împrejurările în care s-au comis faptele de care sunt acuzaţi de către procurori.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, printr-o decizie dată miercuri, judecarea cauzei în procedură simplificată pentru Lungu, Nastasia, Topoliceanu şi Botoroagă.
Instanţa a respins şi cererea formulată de Societatea Naţională a Apelor Minerale de introducere în cauză a Federaţiei Române de Box, în calitate de parte responsabilă civilmente, precum şi cererea de intervenţie formulată de Gene Greb Bejan.
Judecătorii au admis însă cererile formulate de procurorii DNA şi de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, dispunând introducerea în cauză, în calitate de parte responsabilă civilmente, a firmei lui Rudel Obreja, SC Europlus Computers SRL, actualmente SC Euro Box Promotion SRL.
De asemenea, instanţa a dispus emiterea unei adrese către Autoritatea Naţională pentru Turism, care trebuie să clarifice aspectele legate de constituirea de parte civilă.
La termenul din 16 octombrie, completul de judecată de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a citit rechizitoriul din dosarul "Gala Bute" şi le-a adus la cunoştinţă inculpaţilor drepturile procesuale. Instanţa a arătat că dacă inculpaţii recunosc în totalitate faptele, limitele pedepsei închisorii se reduc cu o treime.
Fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului Elena Udrea a arătat, în faţa instanţei, că înţelege acuzaţiile care îi sunt aduse de către procurori, alege calea procesului normal şi vrea să dea declaraţii în timpul judecăţii cauzei. Şi fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja, Tudor Breazu şi fostul ministru Ion Ariton au arătat în faţa instanţei că vor să fie judecaţi în procedură normală.
Ştefan Lungu, fost consilier al Elenei Udrea, Gheorghe Nastasia, fost secretar general în MDRT, Ana Maria Topoliceanu, fost director al Companiei Naţionale de Investiţii, şi Dragoş Botoroagă au spus că vor să fie judecaţi prin procedură simplificată. Instanţa i-a audiat apoi, pe rând, pe Lungu, Nastasia, Botoroagă şi Topoliceanu.
Elena Udrea declara, înainte de începerea discuţiilor din proces, că se opune cererilor foştilor săi colaboratori de judecare în procedură simplificată în dosarul "Gala Bute", pentru că dacă spun că au luat şpagă pentru ea, trebuie să îi stea alături la proces şi să demonstreze cum i-au dat banii.
Elena Udrea este sub control judiciar din 16 iunie, când instanţa supremă a decis înlocuirea măsurii arestului la domiciliu. Udrea a stat în arest la domiciliu din 7 mai până în 16 iunie. Din 25 februarie până în 30 aprilie, Udrea a fost încarcerată în Arestul central al Poliţiei Capitalei, apoi transferată la Penitenciarul Târgşor.
În 21 aprilie, Elena Udrea a fost trimisă în judecată, în dosarul "Gala Bute", în care este acuzată de abuz în serviciu în legătură cu organizarea evenimentului omonim de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi respectiv de luare de mită în legătură cu finanţarea de către acelaşi minister a mai multor contracte.
Alături de Udrea, au fost trimişi în judecată fostul ministru Ion Ariton, fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja, Tudor Breazu, fostul consilier al Elenei Udrea, Ştefan Lungu, fostul secretar general în MDRT Gheorghe Nastasia, fostul director al Companiei Naţionale de Investiţii Ana Maria Topoliceanu şi Dragoş Botoroagă.
Potrivit DNA, între 2010 şi 2011, Elena Udrea şi fostul director al Companiei Naţionale de Investiţii Ana Maria Topoliceanu au primit aproximativ 300.000 de lei de la administratorul firmei Consmin SA, pentru a asigura plata la timp a lucrărilor executate de societatea menţionată în baza contractelor încheiate cu CNI.
Anchetatorii au mai stabilit că Ştefan Lungu, fostul consilier al Elenei Udrea la minister, îi dădea banii primiţi lui Tudor Breazu. Plăţile se făceau fie în numerar, fie prin intermediul societăţii Ekaton Consulting SRL, administrată de Breazu, în baza altor contracte fictive de consultanţă. În acest fel, s-ar fi realizat patru transferuri bancare în valoare totală de 209.762 de lei şi o plată în numerar de aproximativ 90.000 de lei.
În 2011, Udrea ar fi cerut şi primit, de la omul de afaceri Adrian Gărdean, foloase materiale în valoare de 10% din plăţile efectuate de minister pentru contractele de lucrări încheiate de SC Termogaz Company SA şi SC Kranz Eurocenter SRL, în schimbul garanţiei că finanţările vor fi aprobate la timp.
După trimiterea în judecată a dosarului, procurorii au dispus să continue cercetările faţă de Elena Udrea pentru infracţiunea de spălare de bani, fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului fiind acuzată că a luat mită mai multe sume de bani, pe care le-ar fi transferat la PDL Bucureşti, sub aparenţa unor contracte de donaţie fictive, întocmite pentru a disimula originea infracţională a banilor.
Elena Udrea este urmărită penal şi în dosarul "Microsoft", cauză în care a fost arestată preventiv din 11 februarie până în 17 februarie, când instanţa a înlocuit măsura cu arestul la domiciliu. Udrea a stat în arest la domiciliu până în 25 februarie, când a fost arestată preventiv în dosarul "Gala Bute".
Într-un nou dosar, DNA a cerut, marţi, avizarea de către Camerea Deputaţilor a urmăririi penale, reţinerii şi arestării preventive a deputatului Elena Udrea, aceasta fiind acuzată de luare de mită, trafic de influenţă, spălare de bani, instigare la abuz în serviciu, fals în declaraţiile de avere din perioada 2009-2012, efectuare de operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia, ori încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile în virtutea funcţiei.
Dosarul vizează vânzarea şi renovarea unei vile din Eforie Sud, dar şi un contract între Hidroelectrica şi o firma privată, pentru care Elena Udrea ar fi cerut aproximativ cinci milioane de dolari.
Potrivit DNA, Elena Udrea ar fi primit mită de la un om de afaceri 3,8 milioane de dolari şi o creanţă de 900.000 de euro pentru a asigura firmei controlate de acesta derularea, în continuare, a contractului bilateral de vanzare - cumparare de energie electrică cu SC Hidroelectrica SA.
Elena Udrea a susţinut că noul dosar penal este bazat pe denunţurile fostei şefe a CNI Ana Maria Topoliceanu.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro