Ministrul Dezvoltării, Liviu Dragnea, a fost prezent, miercuri, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde au fost audiaţi premierul Victor Ponta şi ministrul Apărării, Mircea Duşa, în dosarul Referendumului din 2012 pentru demiterea fostului preşedinte Traian Băsescu.

Întrebat, la ieşirea din sediul instanţei supreme, cum comentează declaraţiile liderilor PSD audiaţi în calitate de martori, Dragnea a spus: "Nu sunt eu în măsură să analizez importanţa, mai mică sau mai mare, a declaraţiilor unor martori".

De asemenea, Dragnea a spus, întrebat cum vede solidaritatea liderilor PSD cu el, în declaraţiile de la instanţă, că aceştia au fost chemaţi pentru a da lămuriri în calitate de martori, "aşa cum fiecare are dreptul".

"Nu este vorba de solidaritate, e vorba că au fost chemaţi să depună mărturii şi fiecare ajunge în faţa instanţei, pune mâna pe Biblie şi spune adevărul. Nu au fost chemaţi lideri ai PSD ca să facă vreun lanţ uman, au fost chemaţi nişte cetăţeni români, în instanţă, ca martori. Cred că încă avem dreptul acesta", a mai spus Dragnea.

El a precizat că nu vrea să facă "un mini-proces în curtea Înaltei Curţi" şi a menţionat că nu a dormit în noaptea de dinaintea procesului, pentru că a avut "o problemă medicală".

La finalui termenului de judecată de miercuri, instanţa a dispus ca toate deciziile Biroului Electoral Central, existente pe site-ul instituţiei, să fie descărcate şi anexate la dosarul cauzei.

După ce a fost audiat, în calitate de martor, în dosarul Referendumului, premierul Victor Ponta a punctat că decizia privind suspendarea lui Traian Băsescu în 2012 a fost politică, nu ilegală.

"Am spus adevărul despre faptul că deciziile politice privind suspendarea preşedintelui Băsescu, referendumul, sunt decizii politice şi, dacă am făcut bine, oamenii votează, iar dacă am făcut rău, votează pe alţii, dar nu a existat niciodată, în niciun fel şi în nicio formă, niciun fel de încălcare a legii, ori, într-o ţară democratică în care cred că trăim şi trebuie să trăim, nu eşti sancţionat penal pentru faptul că iei decizii politice. Eşti sancţionat sau eşti apreciat de către alegători şi cred că toţi cei care au votat la referendum au avut acest drept, să voteze, şi nu trebuie să fie pedepsiţi pentru asta", a spus Ponta, după audierea la ICCJ.

Întrebat de jurnalişti dacă prin afirmaţia sa din faţa instanţei că Referendumul nu a adus PSD avantaje nepatrimoniale trebuie înţeles că PSD l-a promovat dezinteresat, iar faptul că liderul de atunci al PNL Crin Antonescu era candidat pentru alegerile prezidenţiale nu era parte a unei înţelegeri între cele două partide în cadrul USL, Ponta a răspuns că partidele au intenţia de a câştiga alegeri sau aplica decizii politice, iar decizia de suspendare a lui Traian Băsescu din funcţia de preşedinte, pe care el şi astăzi o consideră corectă, este una politică.

Pe de altă parte, ministrul Apărării a punctat că la nivelul judeţului Harghita, în ziua Referendumului de demitere a preşedintelui Traian Băsescu a fost respectată legea.

Următorul termen a fost stabilit de instanţa de judecată pentru 19 martie, moment la care se vor discuta ultimele probe ce vor fi administrate în acest dosar. Ulterior, în 30 martie, ar urma să aibă loc dezbaterile finale.

Instanţa supremă a înregistrat în 7 octombrie 2013 dosarul "Fraudă la referendum", în care au fost trimişi în judecată Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, iar judecarea cauzei a început în 15 noiembrie.

Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, "cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale".

Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.

"Infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor implicate în desfăşurarea procesului de votare - preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare - au constat în principal în aceea că ei şi-au încălcat atribuţiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât şi liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obţinute prin falsificarea semnăturilor", au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.