Dragoş Anastasiu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Româno Germane, a explicat în emisiunea ZF Live că Guvernul ar trebui să adopte modelul german de flexibilizare a muncii cunoscut drept Kurzarbeit, pe care l-a propus decidenţilor alături de alte măsuri de-a lungul timpului.

„Noi nu am propus acest model de flexibilizare abia acum. Legea Kurzerbeit nu are legătură cu criza actuală, ci era acolo, aştepta criza”, a spus Dragoş Anastasiu, în cadrul emisiunii.

Companiile germane, cei mai mari investitorii din România, solicită Guvernului să implementeze conceptul Kurzarbeit pe piaţa muncii, respectiv timp de muncă redus şi flexibil în companii, astfel încât să se evite concedierile masive

Ce înseamnă Kurzarbeit

Modelul german implică o flexibilizare a programului de muncă în funcţie de comenzile pe care le are angajatorul. Acest model există în piaţa muncii din Germania de mai bine de un secol.

„Kurzarbeit ar însemna în traducere muncă scurtă. Noi am tradus prin muncă flexibilă. Modelul este din 1910. S-au trecut războaie cu el. Este o combinaţie între un contract de muncă redus ca volum, pentru că nu mai e atât de multă muncă, iar diferenţa este un fel de şomaj tehnic, în condiţiile actuale intervine statul şi plăteşte diferenţa”, a spus Anastasiu.

Acesta a dat şi un exemplu de calcul pentru modul în care s-ar aplica Kurzarbeit.

„Concret: Dacă o companie, un om, mai mulţi, nu au atâta volum de muncă pe cât ar trebui, ci lucrează la 30% din volum şi câştigă 1.000 de euro ca să calculăm mai uşor, el primeşte 300 euro salariu, iar din cei 700 de euro diferenţă primeşte de la stat un procent, noi am propus 75%, sau dacă sunt părinţi 85% - pentru că sunt salarile mici în general. Şi, sigur că ne propunem să punem un plafon”, a exemplificat preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane.

Ce a mai spus Dragoş Anastasiu:

- În felul acesta toată lumea suferă puţin şi toată lumea câştigă puţin. În felul ăsta angajatul câştigă ceva mai puţin dar stă şi acasă mai mult, statul nu mai plăteşte tot şomajul tehnic şi plăteşte doar o parte, iar angajatorul are şi el partea lui pentru că nu se califică la aşa ceva decât în anumite condiţii. Aşa toată lumea suferă sau câştigă împreună.

- Este important ca toată lumea să îşi păstreze locul de muncă şi contactul cu locul de muncă. Pentru că cealaltă variantă este aşa: din 30 de oameni bagi jumate în şomaj şi jumate îi păstrezi. Luăm agenţii de turism, restaurante, hoteluri şi luăm orice exemplu şi vedem că varianta în care jumătate sunt trimişi acasă şi jumătate păstraţi este mult mai proastă decât dacă îi păstram pe toţi la jumătate.

- Vedem că Germania a funcţionat aşa foarte bine. Astăzi sunt 600.000 de companii în Germania în Kurzarbait şi aşa reuşesc să treacă peste această perioadă. Acest sistem este extrem de flexibil şi poate fi schimbat chiar şi în cadrul unei luni sau de la o lună la alta. Cei care intră cu 50%-60%, pot intra în lună cu un anumit contract, care se poate modifica pe parcursul lunii în funcţie de volumul de muncă. Se poate creşte partea activă sau se poate coborî. Este un fel de vas comunicant. Pe măsură ce creşte partea activă, scade partea statului, până dispare.

- Toate aceste chestiuni nu se pot face oricând şi oricum. Ele apar în cazuri excepţionale, cauzate de astfel de măsuri în car statul vine şi închide, sau chestiuni meteorologice neaştetpatae. Acest model intervine doar în cazuri neaşteptate, imposibil de a fi combătute altfel. Acest model de muncă flexibilă nu ar trebui să fie fraudat.