Consiliul Fiscal avertizează în opinia privind legea bugetului de stat şi legea bugetului de asigurări sociale pentru anul 2020 că deficitul bugetar va ajunge la 4,6-4,8%, cu cel puţin 1% mai mare decât ţinta Ministerului Finanţelor.

“Această situaţie foarte complicată reclamă măsuri suplimentare de consolidare”, transmit reprezentanţii Consiliului Fiscal.

Consiliul are în vedere că ţinta de deficit bugetar oficială pentru 2020 este de 3,59% din PIB, în scădere cu 0,84% din PIB faţă de nivelul estimat pentru 2019. Reducerea deficitului se sprijină pe două elemente cu caracter temporar: rambursările în contul taxei auto efectuate în 2019 în cuantum de 2,8 mld. lei, care nu se vor mai face şi în 2020, şi închirierea în 2020 a benzilor de frecvenţă 5G pentru următorii 10 ani de către operatorii de telefonie mobilă, de la care se aşteaptă încasări bugetare de cca 2,5 mld. lei.

Diminuarea deficitului bugetar se mai bazează pe micşorarea ponderii în PIB a cheltuielilor de personal cu 0,17% din PIB, a cheltuielilor din bunuri şi servicii cu 0,21 puncte procentuale şi a cheltuielilor de capital cu 0,45 puncte procentuale.

Consilul Fiscal mai apreciază că rezultatul execuţiei bugetare aferente 2019 va indica foarte probabil un deficit bugetar de 4%, ceea ce crează premise pentru declanşarea procedurii de deficit excesiv.

“Depăşirea considerabilă a pragului de 3% pentru deficitul bugetar, estimată a se fi produs în anul 2019, persistă în anul 2020, precum şi pe termen mediu în condiţiile date. Deşi proiectul de buget pentru anul 2020 are în vedere o reducere a derapajului bugetar, scăderile de impozite operate la scurt timp după adoptarea legii bugetului, precum şi slăbiciuni suplimentare ale execuţiei bugetare pe anul 2019, comparativ cu parametrii aprobaţi prin cea de-a doua rectificare bugetară, conduc la o probabilă adâncire a dezechilibrului bugetar în anul 2020”, spun reprezentanţii Consiliului Fiscal.

În opinia transmisă astăzi, Consiliul Fiscal apreciază că sunt necesare măsuri suplimentare privind veniturile şi cheltuielile bugetare pentru a se asigura convergenţa cu ţinta de deficit propusă pentru anul curent.

Astfel, majorarea programată a punctului de pensie cu 40% de la 1 septembrie 2020 are loc în contextul unui derapaj bugetar de proporţii deja existent, iar impactul acestei măsuri precum şi al celorlalte măsuri cuprinse în noua lege a pensiilor va fi pe deplin observabil la nivelul anului 2021, implicând o majorare a ponderii cheltuielilor cu asistenţa socială cu încă 1,85 puncte procentuale din PIB faţă de anul curent, şi un nivel al deficitului bugetar în jurul valorii de 6% din PIB.

“Asemenea deficite sunt foarte greu de imaginat ca fiind de acceptat de către pieţe şi indică nevoia de corecţie la timp. În aceste condiţii, o corecţie către niveluri apropiate de pragul de 3% din PIB pentru deficitul bugetar, avute în vedere de altfel şi de autorităţi în cadrul fiscal-bugetar pe termen mediu, apare drept extrem de dificil de realizat. De aceea, nu trebuie să se accepte creşterea deficitelor bugetare, iar consolidarea trebuie să debuteze încă din anul 2020”, spun reprezentanţii Consiliului Fiscal.

În acelaşi timp, Consiliul menţionează că necesitatea consolidării bugetare trebuie considerată şi în corelaţie cu perspectiva modificării rating-ului suveran, care este menţionată explicit drept element cheie în perspectiva evaluărilor viitoare ale agenţiilor de profil.

“În acest context bugetar foarte dificil, iniţiative privind reduceri de taxe şi impozite, precum şi creşteri de cheltuieli nu se justifică, fiind contrare logicii consolidării bugetare. În plus, cu cât corecţia bugetară va începe mai târziu, cu atât amploarea măsurilor corective necesare va fi mai ridicată şi implicit costurile economice şi sociale mai însemnate”.