„Festivalul“ acordării de credite pentru companii cu garanţia statului creează o nouă povară pentru stat. BNR vine şi atenţionează că în perioada următoare multe dintre creditele garantate de stat acordate în anul 2022 nu vor mai avea dobânda subvenţio­nată astfel că „este necesară o monitorizare atentă a aces­tora, fiind posibilă ma­te­rializarea unor ris­curi ce derivă din acest aspect.“

♦ „Având în vedere că în perioada următoare multe dintre creditele garantate de stat acordate în anul 2022 nu vor mai avea dobânda subvenţionată, este necesară o monitorizare atentă a acestora, fiind posibilă materializarea unor riscuri ce derivă din acest aspect“, atenţionează BNR ♦ Creditele bazate pe programele din schema de ajutor de stat IMM Invest Plus au contribuit cu o treime la majorarea stocului de credite corporate din martie 2022 - martie 2023, adică cu aproape 9 mld. lei din creşterea stocului creditelor pentru firme din acest interval, de circa 28 mld. lei ♦ România are în prezent cea mai mare expunere a băncilor asupra sectorului guvernamental din UE.

„Festivalul“ acordării de credite pentru companii cu garanţia statului creează o nouă povară pentru stat. BNR vine şi atenţionează că în perioada următoare multe dintre creditele garantate de stat acordate în anul 2022 nu vor mai avea dobânda subvenţio­nată astfel că „este necesară o monitorizare atentă a aces­tora, fiind posibilă ma­te­rializarea unor ris­curi ce derivă din acest aspect.“

Creditele cu garanţie de stat acordate companiilor au ajuns la sfârşitul primului trimestru (T1) din 2023 la aproape o cincime (18%) din portofoliul de credite acordate acestui sector, în creştere cu 38% în martie 2023 faţă de martie 2022.

Totodată, aceste credite bazate pe programele din schema de ajutor de stat IMM Invest Plus au contribuit cu o treime la majorarea stocului de credite corporate din perioada martie 2023 faţă de martie 2022, respectiv cu 8,9 mld. lei din creşterea stocului creditelor pentru firme din acest interval, de 27,9 mld. lei.

La finele lunii martie 2023 stocul creditelor totale pentru companii acordate în lei însuma aproape 105 mld. lei, în timp ce stocul creditelor corporate în valută ajunsese la echivalentul a 95,5 mld. lei.

„Stocul creditelor cu garanţii de stat a fost caracterizat de o dinamică alertă (Ă38% la martie 2023 faţă de martie 2022), sprijinit de programele din schema de ajutor de stat IMM Invest Plus, decelerând însă faţă de rata de creştere înregistrată la iunie 2022 (Ă174%). Acestea reprezintă 18% din totalul expunerilor şi au contribuit cu o treime la majorarea stocului de credite din perioada martie 2023 faţă de martie 2022 (Ă8,9 mld. lei din Ă27,9 mld. lei)î, menţionează BNR în cel mai recent raport asupra stabilităţii financiare.

Deşi, în acest moment, expunerile garantate de stat înregistrează o rată a creditelor neperformante (NPL -nonperforming loans) mai bună decât media pe economie (2,4% versus 4,1% în luna martie 2023), aceste credite beneficiază de subvenţionarea de către stat a dobânzii în primul an de la acordare, susţine BNR.

„Având în vedere că în perioada următoare multe dintre creditele garantate de stat acordate în anul 2022 nu vor mai avea dobânda subvenţionată, este necesară o monitorizare atentă a acestora, fiind posibilă materializarea unor riscuri ce derivă din acest aspect“, atenţio­nează BNR.

Dinamica anuală a stocului de credite bancare acordate com­pa­niilor a fost de 18,3% în luna martie 2023, însă în scădere cu 7 puncte procentuale faţă de maximul înregistrat în iunie 2022.

Pe fondul majorării diferenţialului de dobândă între creditele în lei şi euro pe parcursul anului 2022, a fost observată o dinamizare a ratei de creştere a stocului de credite denominate în valută (+40% în martie 2023 comparativ cu +11% la martie 2022), faţă de o majorare de doar 4% a stocului de credite denominate în lei, conform datelor BNR.

Deşi s-au dovedit eficiente, programele guvernamentale de sprijinire a creditării sectorului neguvernamental, îndeosebi IMM Invest plus, trebuie orientate treptat către segmente cu valoare adăugată ridicată şi un grad de teh­nologizare su­perior, pentru a facilita tranziţia digital, recomandă specialiştii de la banca centrală.

Pe de altă parte, „programele guvernamentale ar trebui definite în corelaţie cu politicile economice şi industriale naţionale şi europene, cu scopul de a sprijini schimbarea structurală a economiei înspre una cu valoare adăugată superioară“, pentru a facilita şi implementarea recomandărilor Comitetului Naţional de Supraveghere Macroprudenţială, susţine banca centrală.

Programele de sprijinire a economiei au avut un rol major în susţinerea creditării bancare pe perioada pandemiei de COVID-19 şi pot avea o contribuţie benefică în perioada următoare, având în vedere dificultăţile cu care se confruntă unele companii în noul context economic şi situaţia la nivel global, susţinea BNR şi în 2022 când guvernul a iniţiat noul program, IMM INVEST PLUS pentru susţinerea economiei în noul context geopolitic.

Banca centrală atenţiona încă de anul trecut că „spaţiul fiscal limitat, tensionarea echilibrelor macroeconomice interne şi incertitudinile privind evoluţiile viitoare pot afecta funcţionalitatea acestor programeî.

România are în prezent cea mai mare expunere a instituţiilor de credit asupra sectorului guvernamental din UE.

Noul program ÑIMM INVEST PLUSî din 2022 a fost aprobat de către Comisia Europeană în baza Cadrului temporar de criză pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Acesta s-a adăugat programelor cu finanţare din fonduri europene pentru reducerea disparităţilor între ţările membre ale UE şi asigurarea unui model de creştere economică sustenabil (programele multianuale 2014-2020 şi 2021-2027, dar şi PNRR).

Programul a fost disponibil de anul trecut cu următoarele componente: „IMM INVEST România“, „AGRO IMM INVEST“, „IMM PROD“, „GARANT CONSTRUCT“, „INNOVATION“ şi „RURAL INVEST“.

Programul „IMM INVEST“, introdus pentru sprijinirea economiei după izbucnirea pandemiei COVID-19, s-a încheiat în iunie 2022. Volumul creditelor acordate în baza acestui program a fost de 40 mld. lei, conform Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

Deşi creditele corporate în lei au fost garantate de stat pe baza acestor programe creşterea finanţărilor acordate de bănci firmelor în lei s-a temperat foarte mult, crescând creditele corporate în valută, care au dobânzi mai mici.

Proporţia stocului de credite în valută a crescut în perioada martie 2022-martie 2023 cu 7,3 puncte procentuale, ajungând la 46%, cea mai importantă contribuţie la această majorare venind din partea IMM-urilor (4 puncte procentuale din total). „O astfel de evoluţie nu a fost înregistrată doar în România, ci s-a manifestat şi în ţările din regiune. În perioada martie 2022-martie 2023, proporţia creditelor în valută acordate companiilor nefinanciare s-a majorat cu 10 puncte procentuale în Cehia, până la 47%, pe când în Ungaria ponderea acestora s-a majorat cu 3 puncte procentuale, ajungând la 41%î, conform raportului BNR.