În cadrul unui eveniment de lansare oficială a recomandărilor Comisiei Europene pentru România în 2015, Angela Filote a explicat de ce Comisia menţine "o doză mare de precauţie" şi de ce insistă atât de mult în continuare pe măsurile bugetare şi de fiscalitate, deşi există "o situaţie macroeconomică cu indicatori foarte pozitivi, atât în absolut, cât şi în relativ", în comparaţie cu alte state membre.

"Este tocmai pentru că România a înregistrat progrese considerabile (...) dar ne dorim foarte mult ca aceste progrese şi rezultatul la care s-a ajuns, stabilitatea macroeconomică, să poată să fie menţinute şi în niciun caz nu ne dorim să vedem paşi înapoi. E de îmţeles că s-au luat anumite măsuri de relaxare fiscală, înţelegem în totalitate raţiunile care au stat la baza acestor măsuri dar vrem să ne asigurăm că sunt luate şi măsurile compensatorii, astfel încât România să păstreze aceste fundamente macroeconomice care o plasează în momentul de faţă printre statele membre cele mai stabile şi mai disciplinate bugetar şi fiscal din UE", a afirmat Angela Filote, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti.

Filote a mai precizat că este important ca aceste recomandări, deşi nu sunt obligatorii, "să se bucure o asumare din partea României", deoarece reformele vor fi încununate de succes doar dacă "sunt înţelese şi asumate şi de către guvernul statului membru".

Angela Filote a explicat că faţă de anul trecut sunt mai puţine recomandări pentru toate ţările, întrucât Comisia a observat că "nu există suficientă capacitate administrativă la nivelul statelor membre pentru a duce un număr mare de priorităţi în acelaşi timp la îndeplinire".

Şefa Reprezentanţei a subliniat că, în recomandările sale, CE s-a concentrat pe domenii cu impact macroeconomic şi social foarte important, priorităţile fiind la nivelul întregii UE creşterea investiţiilor, reformele structurale şi responsabilitata fiscală.

În acelaşi timp, Comisia Europeană a decis să nu mai includă printre recomandările specifice de ţară acele domenii care sunt deja acoperite în alte formule de cooperare între CE şi România, precum MCV.

Faptul că justiţia nu se regăseşte în recomandări "nu înseamnă că nu urmărim cu aceeaşi atenţie şi nu ne aplecăm cu aceeaşi atenţie asupra acestui domeniu, ci pur şi simplu că este deja monitorizat prin alte mecanisme", a mai spus Angela Filote.

Comisia Europeană a adoptat, pe 13 mai, recomandările de politică economică specifice fiecărei ţări pentru 2015 şi 2016, prin care a lansat un apel în vederea luării de măsuri la nivel naţional pentru crearea de locuri de muncă şi stimularea creşterii.

În ceea ce priveşte România, CE recomandă ca, în perioada 2015-2016, să fi luate toate măsurile necesare pentru a finaliza programul de asistenţă financiară.

Totodată, României i se recomandă să limiteze abaterea de la obiectivul bugetar pe termen mediu din 2015 la maximum 0,25 % din PIB, astfel cum se specifică în cadrul programului de asistenţă pentru balanţa de plăţi 2013-2015 şi, în 2016, să revină la obiectivul pe termen mediu.

Autorităţile de la Bucureşti trebuie să pună în aplicare strategia cuprinzătoare de respectare a obligaţiilor fiscale, să consolideze sistemele de control pentru a combate munca nedeclarată şi să continue procesul de egalizare a vârstei de pensionare pentru bărbaţi şi femei.

Comisia recomandă consolidarea măsurilor privind piaţa forţei de muncă, în special în cazul tinerilor neînregistraţi şi al şomerilor pe termen lung. Autorităţilor li se cere să se asigure că Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă dispune "de personalul adecvat" şi să stabilească, în consultare cu partenerii sociali şi în conformitate cu practicile naţionale, "orientări clare privind stabilirea transparentă a salariului minim".

De asemenea, se recomandă introducerea venitului minim de inserţie, creşterea ofertei şi calităţii serviciilor de educaţie şi îngrijire a copiilor preşcolari, în special în cazul romilor, precum şi adoptarea strategiei naţionale pentru reducerea părăsirii timpurii a şcolii.

Printre recomandările pentru România se mai numără continuarea Strategiei Naţionale de Sănătate 2014-2020 "pentru a remedia aspecte precum gradul redus de accesibilitate, nivelul scăzut de finanţare şi ineficienţa resurselor" şi adoptarea legii privind reformarea guvernanţei corporative a întreprinderilor de stat.