Riscurile la adresa stabilităţii globale au crescut, iar pieţele financiare sunt marcate de volatilitate, în condiţiile crizei din zona euro, afirmă FMI, care, deşi salută (cum altfel?) măsurile de relaxare monetară cantitativă adoptate de Banca Centrală Europeană, îi îndeamnă pe liderii europeni să ia măsuri urgente pentru rezolvarea crizei, întrucât, în caz contrar, "acumularea presiunilor în sistemul bancar european ar putea avea ca efect pierderi de active de 2.800-4.500 mld. euro până la sfârşitul lui 2013, cea mai însemnată reducere a creditării urmând să aibă loc în ţările de la periferia zonei euro".

Concret, FMI cere acţiune în trei direcţii: reducerea datoriilor guvernamentale într-un mod care să susţină creşterea, aplicarea de reforme structurale în economie pentru a reduce dezechilibrele externe şi asanarea sectorului bancar, inclusiv prin recapitalizare şi restructurări radicale. FMI recunoaşte însă că, în ceea ce îl priveşte, a calculat greşit impactul negativ al reducerii cheltuielilor publice asupra economiilor europene. "Austeritatea a avut un efect rapid de multiplicare negativ mai mare decât s-a anticipat asupra economiilor, ceea ce ar putea explica în anumite cazuri scăderea PIB", arată raportul.

Pentru România, raportul FMI menţine estimarea de creştere economică de 0,9% pentru 2012 şi de 2,5% pentru anul următor - o prognoză care situează România anului 2013 înaintea Poloniei, pentru care Fondul a redus prognoza de creştere la 2,1%. Şi faţă de media UE, România ar urma să stea confortabil, având în vedere pesimismul clar al instituţiei atât pentru UE în ansamblu (0,1% în 2012, 0,8% în 2013), cât şi pentru zona euro (scădere de 0,4% în acest an, creştere cu 0,2% la anul). Şapte din cele 17 state din zona euro ar urma să înregistreze scăderi ale PIB în acest an şi şase anul următor, cea mai afectată fiind Grecia, cu 6% în acest an şi 4% în 2013.