Eugenia Cheng, matematician la universităţile din Sheffield (Marea Britanie) şi Chicago (SUA), a ajuns la concluzia că o pizza de dimensiuni mai reduse are o cantitate mai mare de ingrediente, pe când pe o pizza mai mare toppingul este distribuit într-un mod mai echilibrat.

Totul a pornit de la descoperirea că o pizza cu diametrul de 30 de centimetri are cu 10% mai mult topping decât o pizza cu diametrul de 35 de centimetri.

Matematicianul a arătat că distribuirea ingredientelor variază în funcţie de dimensiunea blatului şi că o pizza mai mică are mai mult topping decât o pizza mare, chiar dacă se folosesc aceleaşi cantităţi de topping şi aluat.

Cantitatea de topping la fiecare îmbucătură nu este influenţată de grosimea blatului, ci de echilibrul care se formează între ingrediente şi aluat.

Matematicianul a folosit variabilele "a" pentru volumul constant de aluat şi "t" pentru volumul constant de topping pentru a stabili formula matematică a raportului dintre topping şi blat, pentru o îmbucătură medie de pizza, constatând că, pentru o pizza cu diametrul mai mic, cantitatea de topping la fiecare îmbucătură este mai mare.

Eugenia Cheng a avut ideea acestei formule după ce lanţul de restaurante PizzaExpress a rugat-o să cerceteze de ce pizza Romana cu diametrul de 35 de centimetri, cu blat subţire şi crocant, are un succes mai mare decât pizza clasică cu diametrul de 30 de centimetri.

Aceasta a descoperit că secretul constă în proporţia dintre diametrul aluatului şi cantitatea de ingrediente distribuite - dat fiind că, pe o suprafaţă mai mare, toppingul este distribuit până spre marginile aluatului.

Cei care preferă mai mult topping ar trebui să aleagă însă pizza clasică cu diametrul mai mic.

"Îmi place să arăt că matematica se află pretutindeni în jurul nostru şi că putem folosi matematica pentru a oferi o explicaţie pentru ceea ce am descoperit prin intuiţie, cum ar fi faptul că blatul unei pizza mai mici are un risc mai mare să rămână crud la mijloc", a afirmat Eugenia Chang.