La fel de slabe au fost şi încercările echipelor de campanie de a copia stilul american, cu dezvăluiri pretins incendiare despre viaţa personală a candidaţilor, ori încercările clasic româneşti, bine exersate în toate campaniile, de înfricoşare, demonizare şi culpabilizare a electoratului care ar îndrăzni să voteze "iresponsabil" cu anumiţi candidaţi, acuzaţi că vor distruge ţara dacă ar ajunge la Cotroceni.

În acest context, prim-planul campaniei a fost ocupat natural de acţiunile justiţiei, cu explozia fără precedent de dosare de la DNA, declanşate sau anunţate, care au afectat, într-un fel sau altul, politicieni de toate culorile implicaţi în campanie (Microsoft, Lukoil, Retrocedările ilegale de păduri, Trafic de influenţă pentru amnistie şi graţiere, Referendumul din 2012, Bercea Mondial, EADS, Loteria) şi cu amânarea repetată la CCR şi la ICCJ a deznodământului privind recursul ANI în dosarul incompatibilităţii lui Klaus Iohannis. Ca atare, echipele de campanie au încercat să speculeze în favoarea propriului candidat aceste acţiuni ale justiţiei, într-un efort de a convinge electoratul, după caz, ba că "se urmăreşte" scoaterea incorectă din joc a candidatului (de către adversarii politici, serviciile secrete, SUA, UE etc), ba că justiţia, serviciile, SUA şi UE îl sprijină pe respectivul candidat, inclusiv prin eliminarea adversarilor săi corupţi, pentru că numai el e de partea binelui şi a dreptăţii.

Pentru electoratele deja ferm decise, exploatarea propagandistică a acţiunilor justiţiei n-a schimbat oricum mare lucru în intenţiile de vot; pentru cei mai puţin decişi, nu atât vânzoleala dosarelor, cât mai ales zvonistica şi scenarita aferente au putut genera însă fie un efect de demobilizare, fie de îndreptare către candidaţi din eşalonul al doilea, mereu gata să funcţioneze ca destinatari ai votului de protest.

Ultimele sondaje de opinie făcute publice de institutele de sondare îi plasează pe Victor Ponta şi Klaus Iohannis pe primele locuri în intenţia de vot pentru turul I. Diferă însă atât procentele atribuite celor doi candidaţi, cât şi rezultatele privind ocupanţii locurilor 3-4: sondaj Sociopol - Ponta 41%, Iohannis 28%, Tăriceanu 7%, Udrea 6%; sondaj CSCI - Ponta 40%, Iohannis 29%, Tăriceanu 8%, Udrea 6%; sondaj IRES - Ponta 41%, Iohannis 30%, Udrea 7%, Macovei 6%; sondaj INSCOP - Ponta 40,6%, Iohannis 30,1%, Udrea 6,7%, Tăriceanu 6,2%; sondaj CCSCC - Ponta 36%, Iohannis 30%, Macovei 7%, Tăriceanu 6%. Pentru turul al doilea, toate casele de sondaje, cu excepţia ultimei, care indică egalitate între Ponta şi Iohannis, prezic victoria lui Ponta, la o diferenţă estimată de 7% (INSCOP) sau 10% (Sociopol, CSCI) faţă de Iohannis.