"După Războiul Rece, cuvântul-cheie în sistemul de securitate american a fost «credibilitate». Ideea este că, dacă America vrea să îşi menţină statutul de superputere şi jandarm mondial, atunci angajamentele internaţionale trebuie să fie clare şi credibile. Se argumentează că orice altceva mai puţin ar genera confuzie în rândul prietenilor şi adversarilor. Iar confuzia poate conduce la interpretarea greşită a unor situaţii, amplificând riscurile de conflict. Această predicţie s-ar putea să se adeverească acum, în contextul izbucnirii unei serii de conflicte în lume - pe fondul politicii externe incoerente şi imprevizibile a SUA sub conducerea lui Donald Trump, preşedintele care transmite în mod compulsiv mesaje prin Twitter, insultă aliaţii, laudă dictatorii şi destituie rapid principalii consilieri", explică editorialistul Gideon Rachman, într-un articol publicat în cotidianul Financial Times sub titlul "Ce se întâmplă când lumea nu se poate baza pe SUA? / Din Kashmir în Ucraina, numeroase zone de criză evidenţiază instabilitatea generată de politicile externe imprevizibile".

"Să luăm, spre exemplu, cazul Iranului: o anumită perioadă, Administraţia Trump părea să aplice o politică riscantă, dar clară. S-a retras din Acordul nuclear şi părea dispusă la acceptarea riscului unei confruntări militare. Dar, în iunie, preşedintele Trump a anulat brusc un raid aerian asupra Iranului care ar fi fost menit să pedepsească Teheranul pentru doborârea unei drone americane. Efectul a fost o situaţie de instabilitate, care probabil i-a încurajat pe iranieni să asume riscuri suplimentare, capturând trei petroliere în Strâmtoarea Hormuz în ultimele săptămâni", notează editorialistul FT.

Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro