VEZI MAI JOS GALERIA FOTO 

Veronica Eşanu are 65 de ani şi este unul dintre cei mai cunoscuţi meşteri populari din ţară.

De Ziua Iei, argeşeanca, ce locuieşte în satul Leiceşti din comuna Coşeşti, poate fi găsită la manifestările de profil din mai multe zone din România, acolo unde nu merge cu mâna goală, ci cu propriile creaţii, fiecare dintre acestea cusute cu dragoste faţă de portul tradiţional românesc şi cu foarte multă migală.

Acesta este secretul unei ii tradiţional româneşti: dragoste de ce e unic şi românesc şi foarte multă migală, susţine meşterul popular.

Acasă la Veronica Eşanu e ca la un muzeu de artă, un muzeu viu acreditat de Uniunea Europeană unde iau naştere creaţii care mai de care mai frumoase. Veronica Eşanu nu are tapet pe pereţi. Aceştia sunt decoraţi cu o colecţie impresionantă de costume populare, o parte dintre ele propriile creaţii, iar altele foarte vechi, chiar de peste 200 de ani.

"Avem aici o fotă de 200 de ani. Mi-a dat-o o doamnă care mi-a spus că bunicul ei a găsit-o pe marginea Râului Doamnei. O fată de om bogat făcuse baie şi se înecase. Fusese a acesteia. Ia, ţesută în război şi cu mărgele, are tot aproximativ 200 de ani. Aici, avem o fotă de aproximativ 100-

150 de ani, lucrată cu fir gros, iar ia e din marchizet, ţesătură ce nu se mai găseşte în zilele noastre sau se găseşte foarte greu. Este lucrată pe fire. Vă daţi seama cât s-a lucrat la ea?! Sunt firele aşa de mici, nu ştiu cum a putut cineva să lucreze aşa de finuţ", a povestit Veronica Eşanu, care se mândreşte să ţină alături ia pe care ea însăşi a cusut-o pe când era doar o copilă, pentru a merge la horă, în sat, dar şi cămăşi de bărbat, cu poale lungi, din zona Muscelului.

"Un meşter popular, pe lângă faptul că ştie să coasă, trebuie să ştie să croiască o ie, trebuie să ştie să o încheie, dar şi să croşeteze. La o ie eu muncesc aproximativ două săptămâni, dacă e lucrată cu ac persan. Dacă e să fie lucrată pe fire, pe muşte, atunci realizarea acesteia durează în jur de trei luni. Nu poţi compara o ie luată de la en-gross cu o ie lucrată manual", spune meşterul popular.

Clienţii Veronicăi Eşanu sunt de peste tot, din ţară şi din străinătate. Îi apreciază munca şi chiar o recomandă şi altora, pentru că sunt convinse că iile de la Coşeşti n-au moarte.

"Înainte să ajung la doamna Eşanu, am cumpărat o ie de la Curtea de Argeş. O văzusem pe doamna care le vindea că lucra la o ie şi am crezut că ce am cumpărat eu e tot autentic. Am aflat ulterior că era replică, dacă pot să zic aşa. Mama mi-a explicat şi cum pot face diferenţa: modelul care este pe faţa iei trebuie să se regăsească şi pe spate. Apoi am căutat împreună cu colegele mele de muncă un meşter popular. Pe doamna Eşanu am găsit-o pe internet, aşa am aflat şi că i se spune doamna Tricolor, că pe lângă ii este renumită pentru realizarea steagului României, de diferite dimensiuni. Am venit la Coşeşti şi am întrebat de doamna Tricolor. Cum am intrat în comună, toată lumea o ştia, până şi copiii. Aşa am ajuns să fiu posesoarea unei ii unice, cusută de un artist popular", a declarat Denisa Diaconescu, una dintre clientele meşterului popular de la Coşeşti.

Clienta a plecat fericită şi la scurt timp pragul muzeului viu de la Coşeşti a fost trecut de alte persoane dornice să îmbrace de Ziua Iei straie tradiţionale, dar şi de Rebeca, o fetiţă de câţiva anişori care vrea să fure meserie de la Veronica Eşanu.

Fetiţa s-a aşezat pe pat, în dreptul unei mese pe care se aflau cutiuţe cu mii de mărgele de diferite culori şi dimensiuni şi a privit cu atenţie: "Hai, să facem aici o vestă frumoasă! Dă-mi din mărgele verzi, cu care te joci tu. Noi aici trebuie să facem o floare frumoasă, da?!", i-a explicat meşterul fetiţei care speră ca atunci când va fi mare să poată realiza şi ea asemenea minunăţii.

Credincioşii ortodocşi sărbătoresc, sâmbătă, Naşterea Sfântului Ioan Botezatorul, sărbătoare cunoscută în popor şi ca Drăgaica sau Sânzienele, când a fost instituită, în 2013, şi Ziua Universală a Iei, marcată de comunităţile româneşti din toată lumea.

16515093