Sebastian Ghiţă a declarat, la ieşirea de la instanţa supremă, unde a cerut ridicarea sechestrului asigurător instituit de DNA pe bunurile sale, că ar fi primul cetăţean din România împotriva căruia s-a dispus măsura sechestrului nelimitat.

"În chestiunea asta nu e vorba de senzaţie. Este vorba de ce ştiu şi vine din faptul că în grabă s-a întocmit un raport preliminar despre activitatea mea în calitate de acţionar, de administrator, de un fel de coordonator, în care nu s-au putut descrie activităţi şi sume şi de aceea a apărut această nouă chestiune de sechestru nelimitat", a declarat Ghiţă.

Întrebat cum îi afectează viaţa de zi cu zi măsura aplicată de DNA Ploieşti, Ghiţă a replicat: "...nici eu nu funcţionez altfel decât dumneavoastră. Şi eu plătesc factura la curent, la gaze, la apă, şi eu trebuie să plătesc asigurare pentru copii, ca orice om din ţara asta, iar această chestiune mă împiedică să exist".

Întrebat dacă prin măsura lor procurorii i-au interzis să plătească inclusiv salarii ale angajaţilor, Ghiţă a spus: "Eu nu plătesc lefuri, eu sunt o persoană fizică. De foarte multe ori amestecăm societăţile cu persoanele şi s-a făcut deja o regulă, fără să înţelegem că economia în România s-a modificat. Astăzi, societăţile comerciale au board-uri, acţionari, investitori. Au dispărut micile SRL-uri pe care le avea fiecare dintre noi acum 20 de ani.

De asemenea, întrebat în ce măsură sunt afectaţi de sechestru angajaţii de la firmele sale, Ghiţă nu a comentat, precizând că marţi a discutat în faţa instanţei doar situaţia sa personală şi, întrebat dacă mai cere protecţia procurorului general în această chestiune, deputatul a arătat că i-a transmis o plângere acestuia.

Ghiţă a explicat că DNA Ploieşti "a trimis o adresă la bancă prin care pe sumă nelimitată contul a fost sechestrat".

"Eu nu am o sută de mii de conturi... Da, leafa de parlamentar e trimisă în cont. Banca a primit o adresă prin care nu am voie să fac nicio plată şi mă întreb de ce pe sumă nelimitată? Adică totuşi, când îi impui unui cetăţean o astfel de măsură trebuie să ştii foarte bine ce a făcut, câţi bani reclamă statul, cât doreşte să recupereze ca prejudiciu. Nu se poate ca în România să urmărim cetăţenii şi nu pot accepta acuzaţia «eşti Sebi Ghiţă şi trebuie să te urmărim». Nu se poate!", a mai spus deputatul Sebastian Ghiţă.

Întrebat dacă are bani cash cu care să îşi cumpere cele necesare traiului zilnic, Ghiţă a replicat: "Vrei să-mi spargă cineva casa mâine? Îmi daţi voie să nu vă mai răspund? Vă mulţumesc".

Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) au luat în discuţie, marţi, contestaţia lui Sebastian Ghiţă la ordonanţa procurorului DNA prin care s-a stabilit sechestru asigurător pe bunurile mobile şi imobile ale deputatului.

Instanţa supremă a rămas în pronunţare în această cauză şi urmează să stabilească dacă ridică sau nu sechestrul asigurător de pe bunurile imobile şi mobile ale lui Sebastian Ghiţă.

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a anunţat, în urmă cu o săptămână, că a fost extinsă acţiunea penală faţă de deputatul Sebastian Ghiţă, pentru infracţiunile de trafic de influenţă, complicitate la schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor europene, spălare de bani, în formă continuată, evaziune fiscală, în formă continuată, coruperea alegătorilor şi efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, în formă continuată. Aceste noi infracţiuni se adaugă celei iniţial reţinute în sarcina lui Sebastian Ghiţă, respectiv cea de sprijinire a unui grup infracţional organizat.

De asemenea, procurorii DNA au pus sechestru pe bunurile, acţiunile şi conturile lui Sebastian Ghiţă, precum şi pe conturile a 51 de societăţi comerciale controlate de acesta, în dosarul în care deputatul este urmărit penal pentru trafic de influenţă şi evaziune, potrivit unor documente ale anchetatorilor.

Totodată, Sebastian Ghiţă a primit şi interdicţia de a-şi exercita mandatul de deputat, precum şi interdicţia de a părăsi localitatea de domiciliu, Ploieşti.

Procurorii au probe şi date că, în perioada 2000-2015, Sebastian Ghiţă a obţinut nelegal importante sume de bani, prin traficarea influenţei, sau aparent legal din fonduri publice, pe care le-a introdus într-un circuit financiar care nu are la bază operaţiuni reale.

O parte din sumele de bani obţinute ilicit ar fi fost folosite de Sebastian Ghiţă în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 2012, când a obţinut un mandat de deputat, dar şi în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din 2014, în scopul obţinerii de voturi pentru candidatul PSD Victor Ponta.

Anchetatorii au arătat că o parte din sumele de bani, care ar fi fost obţinute ilicit prin trafic de influenţă sau devenite ilicite prin transferuri bancare efectuate pentru disimularea naturii provenienţei lor şi păstrate în conturile societăţilor controlate, au fost folosite de Sebastian Ghiţă, la momente diferite, "pentru atingerea unor scopuri personale sau de grup, economice sau politice".

Anchetatorii au mai stabilit, pe baza probelor din dosar, că Sebastian Ghiţă s-a folosit de funcţia de deputat pentru a-l determina pe şeful Unităţii de Implementare a Proiectelor din cadrul SC Hidro Prahova SA să facă plăţi către SC Grossman Engineering Group SRL.

Anchetatorii au mai arătat că Sebastian Ghiţă controlează încă, direct sau indirect, prin 23 de interpuşi, 54 de firme pe care le-a deţinut până în anul 2012. Operaţiunile efectuate de Ghiţă prin intermediul acestor societăţi sunt incompatibile cu funcţia de deputat.