Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) au luat în discuţie, marţi, contestaţia lui Sebastian Ghiţă la ordonanţa procurorului DNA prin care s-a stabilit sechestru asigurător pe bunurile mobile şi imobile ale deputatului.

La dezbateri, avocatul lui Ghiţă a arătat că apărarea încearcă să provoace o evaluare anticipată a probelor, susţinând că faptele pentru care procurorul a luat măsura sechestrului asigurător ar fi fost anchetate deja de DNA central încă din anul 2011.

Totodată, avocatul a susţinut că nu este motivată măsura sechestrului extins, că nu este prevăzută nicio limită maximă de instituire a sechestrului şi că DNA Ploieşti a luat în mod unilateral o decizie care nu era în competenţele sale, apărarea cerând magistraţilor ICCJ desfiinţarea ordonanţei prin care s-a luat măsura sechestrului asigurător în dosarul de la DNA Ploieşti.

În replică, procurorul DNA le-a arătat judecătorilor că motivele invocate de apărare nu sunt întemeiate şi a explicat pe larg în ce condiţii s-a făcut extinderea de punere sub sechestru, respectiv că prin prima ordonanţă s-a dispus sechestru pe o sumă de 10 milioane de lei, după care s-au extins cercetările pentru alte acuzaţii, context în care anchetatorul a apreciat că este nevoie de extinderea măsurii sechestrului asupra bunurilor fără limită de sumă.

La rândul său, deputatul Sebastian Ghiţă le-a spus magistraţilor că, având toate conturile blocate, este într-un impas financiar, iar acestă măsură nu îl lasă să trăiască şi să existe.

"Voi expune câteva gânduri ca să vă fac să mă înţelegeţi cum mă simt ca cetăţean. În luna februarie, domnul procuror m-a acuzat de favorizarea deja celebrului cumnat al domnului Ponta pentru că dânsul aşa a considerat, a stabilit acel prejudiciu de 10 milioane de lei, iar eu am primit acea măsură asigurătorie la fel ca ceilalţi implicaţi. S-au indisponibilizat conturi, s-a pus sechestru pe casă şi tot aşa. Pentru a se lămuri asupra prejudiciului a cerut o expertiză. Acea expertiză a arătat că prejudiciul creat de acel presupus grup infracţional era zero. După patru luni în care am participat la anchetă m-am trezit că, în baza unui raport preliminar şi a unui raport de la Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor ce indică nişte tranzacţii ca fiind succeptibile de infracţiuni, m-am trezit cu această măsură. Cred că sunt primul cetăţean al României care are sechestru fără limită. Când l-am întrebat pe procuror care e prejudiciul, mi-a spus că îl va stabili, iar eu m-am trezit cu acest sechestru nelimitat. A-ţi spune că nu contează, dar în măsura în care a apărut legea care arată că nu poţi face plăţi în numerar mai mari de 5.000 de euro mă face să cred că această măsură nu mă lasă să trăiesc, să mă apăr, să exist. Mi-a luat acest domn orice libertate şi între altele are pretenţia să îi cer voie să fac orice. Indiferent de cât de bogat mă crede dânsul, eu nu mai pot trăi", a susţinut deputatul Sebastian Ghiţă în faţa magistraţilor instanţei supreme.

În final, procurorul DNA a replicat că Sebastian Ghiţă nu cunoaşte legea, că sumele sechestrate nu au în vedere plata salariaţilor sau asigurările sociale şi că nu se pune problema să se interzică astfel de plăţi prin instituirea sechestrului, arătând că susţinerile lui Ghiţă "sunt fără suport legal".

"Nu se pune problema imposibilităţii de convieţuire a familiei", a încheiat procurorul DNA.

Ghiţă i-a spus procurorului DNA că îşi cere scuze, că el nu este firmă şi că el nu are dreptul de a face nicio plată de la bancă.

"Eu nu pot face nicio plată. Factura de la gunoi, de la apă, de la energie electrică", a încheiat Ghiţă.

Instanţa supremă a rămas în pronunţare în această cauză şi urmează să stabilească dacă ridică sau nu sechestrul asigurător de pe bunurile imobile şi mobile ale lui Sebastian Ghiţă.

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a anunţat, în urmă cu o săptămână, că a fost extinsă acţiunea penală faţă de deputatul Sebastian Ghiţă, pentru infracţiunile de trafic de influenţă, complicitate la schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor europene, spălare de bani, în formă continuată, evaziune fiscală, în formă continuată, coruperea alegătorilor şi efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, în formă continuată. Aceste noi infracţiuni se adaugă celei iniţial reţinute în sarcina lui Sebastian Ghiţă, respectiv cea de sprijinire a unui grup infracţional organizat.

De asemenea, procurorii DNA au pus sechestru pe bunurile, acţiunile şi conturile lui Sebastian Ghiţă, precum şi pe conturile a 51 de societăţi comerciale controlate de acesta, în dosarul în care deputatul este urmărit penal pentru trafic de influenţă şi evaziune, potrivit unor documente ale anchetatorilor.

Totodată, Sebastian Ghiţă a primit şi interdicţia de a-şi exercita mandatul de deputat, precum şi interdicţia de a părăsi localitatea de domiciliu, Ploieşti.

Procurorii au probe şi date că, în perioada 2000-2015, Sebastian Ghiţă a obţinut nelegal importante sume de bani, prin traficarea influenţei, sau aparent legal din fonduri publice, pe care le-a introdus într-un circuit financiar care nu are la bază operaţiuni reale.

O parte din sumele de bani obţinute ilicit ar fi fost folosite de Sebastian Ghiţă în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 2012, când a obţinut un mandat de deputat, dar şi în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din 2014, în scopul obţinerii de voturi pentru candidatul PSD Victor Ponta.

Anchetatorii au arătat că o parte din sumele de bani, care ar fi fost obţinute ilicit prin trafic de influenţă sau devenite ilicite prin transferuri bancare efectuate pentru disimularea naturii provenienţei lor şi păstrate în conturile societăţilor controlate, au fost folosite de Sebastian Ghiţă, la momente diferite, "pentru atingerea unor scopuri personale sau de grup, economice sau politice".

Anchetatorii au mai stabilit, pe baza probelor din dosar, că Sebastian Ghiţă s-a folosit de funcţia de deputat pentru a-l determina pe şeful Unităţii de Implementare a Proiectelor din cadrul SC Hidro Prahova SA să facă plăţi către SC Grossman Engineering Group SRL.

Anchetatorii au mai arătat că Sebastian Ghiţă controlează încă, direct sau indirect, prin 23 de interpuşi, 54 de firme pe care le-a deţinut până în anul 2012. Operaţiunile efectuate de Ghiţă prin intermediul acestor societăţi sunt incompatibile cu funcţia de deputat.