Intenţia Guvernului de a introduce o astfel de penalitate a fost anunţată de MEDIAFAX în iulie anul trecut şi este inclusă în proiectul noului Cod de Procedură Fiscală lansat miercuri de Guvern în dezbatere publică.

Astfel, pentru obligaţiile fiscale principale nedeclarate de contribuabil/plătitor şi stabilite de organul de inspecţie fiscală prin decizii de impunere, contribuabilul/plătitorul va datora de anul viitor o "penalitate de nedeclarare" de 5% (faţă de 10% în proiectul iniţial) din obligaţiile fiscale principale nedeclarate, dacă suma stabilită nu depăşeşte 25% faţă de fiecare creanţă fiscală declarată, şi de 25% din obligaţiile fiscale principale nedeclarate, dacă suma stabilită depăşeşte 25% faţă de fiecare creanţă fiscală declarată.

Persoanele fizice şi firmele care vor plăti această penalitate de nedeclarare nu vor fi însă scutite de achitarea celorlalte plăţi, reprezentând dobânzi şi penalităţi de întârziere, aferente datoriilor.

Cuantumul penalităţii va avea şi o limită maximă, respectiv va fi de 1 milion lei (faţă de doar 100.000 lei în proiectul iniţial) ori de câte ori, prin aplicarea procentelor, aceasta depăşeşte 1 milion lei (tot 100.000 lei în proiectul iniţial, din vara anului trecut).

Această limită maximă nu va fi însă valabilă în cazul în care datoria faţă de stat este generată de un act de evaziune fiscală. În acest caz, penalitatea de nedeclarare va fi majorată cu 100%, condiţia fiind ca actul de evaziune să fie constatat de organele judiciare.

Dacă datoria este stinsă prin plată sau compensare ori este eşalonată la plată, cuantumul penalităţii va fi redus, la cerere, cu 75%.

Organul fiscal nu va impune penalitatea de nedeclarare dacă suma de plată este mai mică de 50 lei.

De asemenea, penalitatea de nedeclarare nu va fi aplicată dacă obligaţiile fiscale principale nedeclarate de contribuabil/plătitor şi stabilite de organele de inspecţie fiscală prin decizii de impunere rezultă din aplicarea unor prevederi ale legislaţiei fiscale, potrivit interpretării administraţiei fiscale cuprinsă în norme, instrucţiuni, circulare sau opinii.

Guvernul a intenţionat şi la începutul anului trecut să introducă această penalitate, dar a renunţat după ce reprezentanţii mediului de afaceri reuniţi în Coaliţia pentru Dezvoltarea României au contestat faptul că penalitatea este stabilită doar prin decizie de impunere, nu în urma unei inspecţii fiscale, şi că actul de evaziune este constatat doar de către autoritatea fiscală, fără o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă.

Aceste probleme au fost reglementate acum de Guvern, în proiectul noului Cod de Procedură Fiscală.

La acel moment, însă, reprezentanţii mediului de afaceri au mai reclamat că această penalitate de nedeclarare urmează să fie introdusă doar cu scopul de a compensa eventualele pierderi bugetare generate de reducerea dobânzii de întârziere la 0,02%.

"Astfel, reducerea dobânzii de întârziere, în condiţiile introducerii penalităţii de nedeclarare, avantajează doar bugetul de stat, care va plăti o dobândă mai mică atunci când nu-şi onorează obligaţiile faţă de contribuabili, în timp ce contribuabilii vor plăti, pe lângă dobânda şi penalităţile de întârziere, şi această penalitate de nedeclarare. Introducerea penalităţii de nedeclarare generează o diferenţă şi mai mare între tratamentul aplicat contribuabililor în caz că nu-şi îndeplinesc obligaţiile fiscale şi cel aplicat statului atunci când nu-şi îndeplineşte obligaţiile de rambursare a sumelor datorate contribuabililor", au atenţionat aceştia, într-un comunicat.

Ei au reclamat faptul că un contribuabil va risca să achite penalităţi de întârziere, dobânzi de întârziere, dar şi penalitatea de nedeclarare, care poate ajunge până la 100% din suma nedeclarată în caz de evaziune fiscală şi au cerut ca această penalitate de nedeclarare să fie eliminată în totalitate din proiect.