Câţiva supravieţuitori, rude ale victimelor, oficiali guvernamentali şi delegaţii străine au respectat un moment de reculegere la ora 08.15 (02.15 ora României), ora la care, la 6 august 1945, bombardierul american Enola Gay a lansat bomba ce a transformat oraşul într-un infern nuclear.

Cel puţin 140.000 de persoane au murit fie imediat, fie din cauza expunerii la radiaţii, între momentul largării bombei şi luna decembrie.

Bombardamentul de la Hiroshima a fost urmat de cel de la Nagasaki (sud-vest) la 9 august, soldat cu peste 70.000 de morţi. Aceste atacuri au grăbit capitularea Japoniei şi încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, la 15 august 1945.

Militant neobosit împotriva armamentului nuclear, primarul oraşului Hiroshima, Kazumi Matsui, le-a cerut preşedintelui Barack Obama şi tuturor liderilor naţiunilor ce deţin arma nucleară "să vină să vitizeze oraşele bombei A cât mai repede posibil".

"Dacă faceţi acest lucru, veţi fi convinşi că armele nucleare sunt răul absolut şi că nu trebuie să se mai permită existenţa lor", a continuat edilul.

Primarul a profitat pentru a-l critica pe premierul japonez Shinzo Abe care la începutul lui iulie a "reinterpretat" Constituţia pacifistă a ţării pentru a le permite forţelor nipone să participa la operaţiuni militare externe.

Articolul 9 al Constituţiei din 1947 consacră pacifismul Japoniei şi renunţarea "pentru totdeauna" la război.

"Guvernul nostru trebuie să accepte faptul că timp de 69 de ani am evitat războiul tocmai graţie pacifismului nobil al Constituţiei", a pledat Mazuo Matsui.

Totodată, într-un hazard al istoriei, ultimul membru al echipajului Enola Gay, Theodore van Kirk, a decedat la vârsta de 93 de ani şi a fost înhumat la 5 august.