Daniel Horodniceanu a primit, luni, avizul favorabil de la Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii pentru ocuparea funcţiei de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), acesta primind cinci voturi "pentru" şi două "împotrivă".

Procurorul Daniel Horodniceanu a declarat, după interviu, că întrebarea care i-a fost pusă de către membrului CSM Oana Schmidt-Hăineală privind o presupusă întâlnire dintre un procuror DIICOT, un primar şi un oficial de rang înalt este ipotetică.

Horodniceanu a fost întrebat, în timpul interviului de la CSM, cum ar reacţiona dacă un procuror de la o structură teritorială a DIICOT s-ar afla la o masă cu un primar şi un oficial de rang înalt şi ar discuta despre un dosar, în loc să socializeze. Horodniceanu a răspuns că, dacă ar fi procuror-şef al DIICOT, ar căuta să vadă dacă relaţia dintre procurorul respectiv şi persoanele cu care discută este anterioară dobândirii calităţii de magistrat, ce l-a determinat să intre în astfel de discuţii şi, mai ales, care este impactul respectivelor discuţii asupra activităţii acelui procuror. El a adăugat că, în cazul în care s-ar impune, ar sesiza procurorul general al României şi ministrul Justiţiei, pentru luarea unor eventuale măsuri.

Întrebat, la ieşirea de la CSM, dacă îl cunoaşte pe primarul municipiului Iaşi, Gheorghe Nichita, Horodniceanu a spus că nu l-a întâlnit personal pe edil, precizând că ultima oară l-a văzut pe stadionul Iaşi, în urmă cu trei ani, când alerga alături de alte zeci de persoane.

"Personal, nu-l cunosc pe domnul, cred că acum trei ani l-am văzut ultima oară pe stadion, unde alergam alături de alte zeci de persoane", a spus Horodniceanu.

Întrebat dacă procurorul Oana Schmidt-Hăineală se referea la o presupusă întâlnire dintre el, primarul Gheorghe Nechita şi ministrul Liviu Dragnea, la Hotelul Bucium, în 24 ianuarie, Horodniceanu a infirmat categoric o astfel de informaţie, spunând că întrebarea membrului CSM a fost ipotetică.

"V-am spus că nu m-am întâlnit niciodată cu Nichita sau cu Dragnea", a mai spus Horodniceanu.

Întrebat în legătură cu clanul Cordunenilor, procurorul Daniel Horodniceanu a spus că supravegherea clanurilor se face cu mandat de la judecător, precizând că membrii unor astfel de grupări sunt cetăţeni români şi DIICOT respectă legislaţia în orice situaţie.

El a ţinut să menţioneze că dacă, referitor la clanul Cordunenilor, ar fi fost implicaţii în cazul primarului Gheorghe Nichita care intră sub incidenţa activităţii DIICOT, structura şi-ar fi efectuat în mod operativ atribuţiile.

Întrebat ce-şi doreşte pentru DIICOT, Daniel Horodniceanu a spus că vrea o colaborare bună cu mass-media şi redarea încrederii Direcţiei în rândul opiniei publice. El a mai arătat că, dacă va ajunge şef al DIICOT, va verifica toate informaţiile care ar indica presupuse fapte de corupţie ale unor angajaţi de la nivelul structurii, precizând că informaţii lansate în spaţiul public nu pot fi toate luate de bune.

Avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) va fi transmis marţi la Ministerul Justiţiei şi va însoţi propunerea ce va fi înaintată de ministrul Robert Cazanciuc preşedintelui Klaus Iohannis, pentru numirea lui Daniel Horodniceanu în funcţia de procuror-şef al DIICOT.

Funcţia de procuror-şef al DIICOT a rămas vacantă după ce Alina Bica a fost arestată în dosarul de corupţie privind retrocedarea ilegală a unui teren supraevaluat cu peste 60 de milioane de euro.

În momentul în care a fost propus pentru funcţia de procuror-şef al DIICOT, s-a ţinut cont de faptul că Daniel Horodniceanu are o vechime de 16 ani în funcţia de procuror, iar şase ani a ocupat funcţii de conducere. De asemenea, experienţa managerială anterioară a fost un criteriu important în alegerea sa, Horodniceanu ocupând funcţia de procuror-şef al DIICOT Iaşi, în perioada iunie 2006 - iunie 2009, respectiv în perioada iunie 2012 - 2015.

Procurorul Daniel Horodniceanu este formator în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii în probleme de etică şi deontologie profesională a magistratului, formator în domeniul ascultării copilului în cadrul procedurilor judiciare, precum şi în domeniul protecţiei victimelor infracţiunilor de violenţă şi trafic de persoane.

Potrivit MJ, el a participat la numeroase forme de pregătire profesională organizate în ţară şi în străinătate. Horodniceanu a absolvit cursuri postuniversitare în domeniul dreptului penal, al eticii şi deontologiei profesionale a magistraţilor, protecţiei victimelor infracţiunilor de violenţă şi trafic de persoane, infracţionalităţii informatice, consolidării capacităţii sistemului judiciar din România de a face faţă noilor provocări legislative şi instituţionale. El este autor al unor articole de specialitate juridică.

Daniel Constantin Horodniceanu este unul dintre cei mai cunoscuţi procurori ieşeni, DIICOT Iaşi remarcându-se, sub conducerea sa, prin numărul foarte mare de arestări şi percheziţii care au dus la destructurarea unor reţele de contrabandă de tutun de la graniţa României cu Republica Moldova.

Horodniceanu, care va împlini 41 de ani pe 26 mai, şi-a început activitatea profesională în anul 1998, pe postul de consilier juridic la Consiliul Judeţean Iaşi, unde a stat din august până în decembrie, din luna ianuarie a anului următor intrând pe postul de procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Fălticeni. Acesta a stat aproape un an şi jumătate la Fălticeani, trecând apoi prin posturi similare la Parchetul de pe lângă Judecătoria Paşcani şi la Iaşi.

În noiembrie 2005, a devenit procuror al DIICOT - Biroul Teritorial Iaşi, fiind numit şef al acestei instituţii în 2006, pentru trei ani, până în 2009. Atunci, a revenit timp de trei ani pe postul de procuror al Serviciul Teritorial Iaşi al DIICOT, iar din 2012 conduce din nou acest serviciu ca procuror-şef.

În toţi anii de activitate la Ministerul Public, în evaluările periodice, acesta a obţinut calificativul de "foarte bine".

Este specializat, printre altele, în audierea copiilor în procedurile judiciare şi în combaterea şi înţelegerea fenomenului traficului de femei în Europa.

Procurorii DNA au dispus, vineri, punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore a primarului Iaşiului, Gheorghe Nichita (PSD), pentru instigare la folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în formă continuată (cinci acte materiale), abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, acces ilegal la un sistem informatic şi operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice. Ulterior, Tribunalul Bucureşti a decis că Gheorghe Nichita va fi cercetat în libertate sub control judiciar, hotărârea putând fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

Primarul Iaşiului, Gheorghe Nichita, s-ar fi folosit inclusiv de clanul Cordunenilor, pe lângă angajaţi ai Poliţiei Locale şi ai altor instituţii din Primărie, pentru a-şi urmări iubita şi a ameninţa un bărbat cu care s-a întâlnit aceasta la un moment dat, potrivit unor documente ale anchetatorilor.