Robotic, bărbatul aşezat pe marginea băncuţei acoperite cu o pătură întinsă ca la inspecţie gesticulează şi cu privirea caută un punct de sprijin. „Visezi, noaptea visezi?” „Fetiţa mea mă striga şi eu nu puteam să-i răspund”. Florin parcă paralizează, plânge. E om. Neom îl vezi dacă te uiti de dincolo de gratiile camerei de la parter, în care paturile sunt înghesuite. Doar câteva flori în cutii de margarină respiră a libertate.

 

Florin se-apucă şi reface puzzle-ul unei vieţi în care un om moare la trei zile, în care nu boala sau hazardul îl face să-şi pună ştreangul de gât. Realitate pentru el şi alţi 27.000, subiect tabu pentru ceilalţi 20.000.000 care-i vor să ştie acolo, atât. Din când în când, ca să-şi acopere vreo nefăcută, politicienii mai vorbesc de ei. Şi-i uită când se sparge bula. Rămân doar ei, oamenii neoameni ca-n jocurile foamei, unde norocul te mai scapă. „Aşa ne numesc: pachete”.

 

Agenţia de presă MEDIAFAX lansează campania DIZGRAŢIAŢII, prin care îşi propune să prezinte o imagine nefardată a sistemului penitenciar din România. #dizgraţiaţii este un proiect a cărui documentare a început în urmă cu câteva luni de zile şi aduce în dezbatere realitatea din detenţie aşa cum o văd cei încarceraţi, precum şi cu care aceştia intră în contact zi de zi, gardieni, psihologi, preoţi şi care încearcă să răspundă la întrebarea dacă mai există vreo şansă pentru cei care au greşit şi şi-au plătit datoria faţă de societate.