Evenimentele anului 2020 demonstrează elocvent cât de importantă este tehnologia într-o lume a educaţiei digitale sau online. Dar ceea ce este mai puţin evident la o primă vedere este rolul pe care îl va juca edge computing pentru a face faţă cererii, inevitabil în creştere, pentru disponibilitate IT, continuitate operaţională, conectivitate şi disponibilitate.

Pentru ca educaţia digitală să fie un succes, căderile de tensiune nu trebuie să se întâmple, ceea ce înseamnă că atât instituţiile de învăţământ, cât şi finanţatorii lor, guvernamentali sau privaţi, trebuie să găsească mijloacele necesare pentru a-şi moderniza infrastructura IT pentru a obţine experienţe de învăţare consecvente şi de impact. Sistemele de edge computing, care încorporează echipamente de rezervă de energie, cum ar fi sursele de alimentare neîntreruptibilă (UPS), IT integrat, software şi monitorizare de la distanţă, vor fi, fără îndoială, necesare pentru a sprijini şi a permite toate aceste tehnologii viitoare.

Ce este edge computing?

General descris drept o strategie de plasare a resurselor de calcul sau stocare la marginea reţelelor, edge computing aduce datele şi aplicaţiile aproape de dispozitive, de sursele de date şi de utilizatorii acestora.Un exemplu este conceptul de micro centre de date în care, în loc să existe un singur centru de date centralizat cu care „discută” toate dispozitivele finale, un număr mai mare de centre de date reziliente sau localizate sunt situate mai aproape de aplicaţiile pe care le deservesc.

În şcoli şi în alte instituţii de învăţământ, implementarea de edge computing poate ajuta la gestionarea datelor şi a sistemelor IT în mai multe campusuri. Un alt exemplu este în localizarea IT în căminele studenţilor. Cu o extindere continuă a învăţării online şi a accesibilităţii de la distanţă, studenţii accesează mai frecvent materiale de învăţare care solicită mult reţelele de date din camerele de cămin sau de acasă, în special în condiţiile de carantină date de pandemie. În consecinţă, echipele IT sunt puse în situaţia de a construi, cât mai aproape posibil, camere de server mai mici, care sunt adesea micro centre de date securizate - o provocare care creşte exponenţial.

Avantajele sistemelor de edge computing localizat includ redundanţă (inexistenţa unui singur punct critic) şi timpi de răspuns globali mai rapizi pe o reţea distribuită. Deoarece datele nu trebuie să fie transmise la distanţă, acestea sunt procesate la margine. 

Edge computing, cunoscut şi sub denumirea de IT distribuit, poate remedia deficienţele de performanţă ale cloud computing şi poate uşura drumul către conformarea la reglementările de date sau la alte reglementări, printr-o gestionare mai bună şi mai locală a datelor. Aceste probleme devin din ce în ce mai presante odată cu digitalizarea în continuă dezvoltare şi creşterea aplicaţiilor Internet of Things (IoT). Estimările curente arată un număr gigantic de 38,6 miliarde de dispozitive conectate până în 2025, la nivel global.

Capacitatea la limită?

Şcolile şi alte medii educaţionale folosesc din ce în ce mai mult senzorii IoT şi etichetele de identificare în radiofrecvenţă (RFID) pentru a monitoriza echipamentele şi activitatea de învăţare a elevilor. Acestea necesită de obicei o lăţime de bandă cu latenţă ultra-scăzută pentru a obţine fiabilitate. Pentru educaţie, investiţiile în edge computing vor permite progrese în tehnologie, precum şi eficienţă operaţională, care va aduce beneficii atât elevilor, cât şi şcolilor.

Prognoza Barclays Research privind cheltuielile globale pentru tehnologia educaţiei este că acestea vor ajunge la 342 miliarde de dolari la nivel global până în 2025, atingând la o impresionantă rată anuală de creştere de 12% până în 2030. Studenţii de la toate nivelurile de astăzi au nevoi mult mai sofisticate decât transmiterea la distanţă a unui manual, în speranţa că au acces la un computer şi la predarea de la distanţă. Este vorba despre mult mai mult decât simpla mutare a literaturii şi lecţiilor tradiţionale online, sau chiar decât difuzarea de videoclipuri sau podcast-uri în clasă - deşi chiar şi aceste opţiuni care par simple pot fi costisitoare în ceea ce priveşte lăţimea de bandă, resursele şi investiţiile finale.

Personalizarea şi învăţarea adaptativă, tehnologiile imersive şi gamificarea nu sunt, nici ele, simple inovaţii, ci sunt deja adoptate, susţinute de tehnologii mari consumatoare de date, de la realitatea augmentată (AR) la realitatea virtuală (VR). Aceste tehnologii avansate nu numai că oferă experienţe de învăţare noi şi memorabile, dar şi permit instituţiilor să adapteze livrarea materiilor la nevoile individuale ale cursanţilor.

Accelerarea transformării

Între timp, criza sănătăţii a schimbat educaţia pentru totdeauna, sectorul fiind nevoit să adopte schimbări tehnologice suplimentare aproape peste noapte. UNESCO raportează că 195 de ţări au închis campusurile şcolare atunci când Covid-19 s-a răspândit în întreaga lume, afectând aproximativ 1,5 miliarde de studenţi din întreaga lume. Acest nivel mai ridicat de activitate online pe mai multe segmente va continua probabil până în 2021 şi după aceea, chiar şi pe măsură ce criza sănătăţii dispare.

Transformarea digitală accelerată a provocat stres şi tensiune imense asupra echipamentelor învechite, atât hardware şi de conectivitate pentru consumatori, precum şi asupra infrastructurii şcolare existente. De la camere de servere la servicii de telecomunicaţii, sunt afectate şi facilităţile de învăţare terţiară şi pentru adulţi la fel de mult ca şcolile primare şi secundare, deoarece cererea de predare virtuală şi software mobil continuă să crească.

Prin urmare, furnizorii de educaţie continuă să trebuiască să facă faţă unor provocări uriaşe pentru a asigura atât capacitatea pe termen scurt, cât şi tehnologiile şi abilităţile necesare. Potrivit Portalului European de Date, nouă la sută dintre studenţii din Europa nu au acces la „un spaţiu liniştit pentru a studia”, subliniind nevoia crucială a resurselor adecvate care să fie furnizate de organizaţiile de educaţie.

În plus, populaţia are acces variabil la computere şi conexiuni la internet. Chiar şi acolo unde instituţiile au reuşit să îndeplinească cerinţele de bază de conectivitate şi lăţime de bandă şi să răspundă cererii acumulate, există încă probleme de rezilienţă şi disponibilitate - ca să nu mai vorbim de dificultăţile de implementare a unor regimuri de securitate web eficiente şi coerente şi de monitorizare a comportamentelor într-o reţea distribuită.

Ce e vechi trebuie înnoit. Cu edge computing

Pentru profesioniştii din sectorul educaţional, edge computing ajută la dezvoltarea experienţelor de e-learning sau de predare online. Managerii IT care se confruntă cu aceste circumstanţe ar trebui să adopte un plan în trei etape pentru a sprijini iniţiativele de educaţie online.

În primul rând, operatorii IT ar trebui să îşi protejeze infrastructura de edge computing utilizând surse de alimentare neîntreruptibile (UPS) şi unităţi de distribuţie a energiei (PDU) pentru a se asigura că au o capacitate şi un timp de funcţionare adecvate.

Al doilea pas este de a verifica starea întregii infrastructuri IT, analizând modul în care sistemele locale pot fi actualizate pentru a optimiza performanţa. Aici sistemele de răcire, rafturile şi carcasele pot necesita modernizare sau modificări de topografie pentru a oferi o eficienţă energetică mai mare. Este posibil să fie nevoie de măsuri de securitate fizică şi cibernetică suplimentare pentru a asigura protecţia împotriva erorilor umane, pe măsură ce procesele de calcul sunt desfăşurate în zone dispersate geografic.

In fine, pe termen lung, furnizorii de educaţie ar trebui să ia în considerare utilizarea software-ului de gestionare a infrastructurii centrelor de date (DCIM) şi a inteligenţei artificiale (AI) de nouă generaţie pentru a oferi capabilităţi de monitorizare la distanţă în timp real, alerte proactive şi pentru a putea trimite prompt echipele de service să remedieze orice problemă. Acest lucru îi va ajuta pe profesioniştii din domeniul educaţiei să se adapteze la noul normal şi le va oferi acces mai bun din locaţii îndepărtate, din afara de campusurilor.

Cu cât privim mai mult în viitor, cu atât tehnologiile digitale joacă un rol mai important în educaţie şi nu există nicio îndoială că edge computing,  fiabilitatea şi conectivitatea neîntreruptă vor fi cruciale pentru educaţie. Astăzi, o singură zi de nefuncţionare poate fi la fel de problematică pentru sălile de clasă virtuale, precum o zi liberă la şcoală. Asigurarea unei experienţe de învăţare diverse, eficiente şi digitale este o necesitate pentru următoarea generaţie de elevi şi studenţi.

Advertorialele din Business Magazin sunt marcate cu (P), Opinia specialistului, Articol cu conţinut publicitar sau Advertorial. 

Joris Verdickt, Segment VP, Enterprise End Users Europe, Schneider Electric