SUA, prin secretarul Trezoreriei Janet Yellen, a preluat iniţiativa eforturilor de finanţare a economiei şi armatei ucrainene şi încearcă să găsească soluţii în acest sens împreună cu colegii ei europeni.

La acest moment, oficialii occidentali se tem că costurile de reconstrucţie trec de 500 de miliarde de euro. Va fi prea mult pentru o economie sărăcită şi distrusă de război? Să nu fie şi prea târziu.

Spre comparaţie, ca să supravieţuiască crizei datoriilor suverane, Grecia a primit pachete de bailout internaţional de aproape 300 de miliarde de euro pe care le-a plătit scump, cu măsuri dure de austeritate. Dar acolo n-a fost război. Economia n-a fost distrusă fizic.

Cine va plăti pentru renaşterea Ucrainei? Unii sunt tentaţi să folosească rezervele valutare de 300 de miliarde de dolari ale Rusiei îngheţate când SUA, Uniunea Europeană şi statele aliate au impus sancţiuni băncii centrale de la Moscova, scrie Financial Times.

Josep Borrell, şeful diplomaţiei europene, a spus luna aceasta că costurile enorme ar justifica urmărirea directă a activelor statului rus.

Însă unii analişti atrag atenţia că o astfel de strategie este riscantă deoarece ar implica probleme legale care s-ar putea să nu poată fi rezolvate. Unii vorbesc despre încredere. Cum ar putea o bancă centrală sau un stat să se mai încreadă în celălalt pentru a-i da în păstrare comorile naţionale? Dar despre încredere se vorbea şi când pericolul ca Rusia să invadeze Ucraina era minimalizat, ignorat sau respins.

Sprijinul internaţional pentru Ucraina pare să se concentreze pe tehnică militară, fără de care Kievul n-ar rezista în faţa armatei ruse.

Însă perspectiva unui război de uzură îndelungat şi vicios în estul ţării, în timp ce Rusia continuă să bombardeze ţinte militare, de infrastructură şi economice în alte părţi şi să blocheze porturile Ucrainei la Marea Neagră, face ca şi ajutorul economic şi non-militar să fie vital, şi la scară largă.

Dacă nu se va obţine o încetare a focului, se estimează că PIB-ul va scădea cu peste 40% în acest an. Şcoala de Economie din Kiev a calculat daunele directe aduse infrastructurii Ucrainei până pe 10 mai la peste 94 de miliarde de dolari, aproximativ o treime fiind reprezentată de clădiri rezidenţiale şi drumuri, cu 10 miliarde de dolari daune aduse industriei şi fabricilor şi 15 miliarde de dolari căilor ferate, spitalelor, podurilor şi şcolilor.

O prioritate este sprijinul bugetar. Războiul a mărit deficitul bugetar la 3,8 miliarde de dolari în aprilie, cu 1,1 miliarde de dolari din răscumpărări de datorii interne - în conformitate cu o evaluare a FMI conform căreia Ucraina se va confrunta cu un deficit de finanţare de aproximativ 5 miliarde de dolari pe lună timp de mai multe luni.

FMI urmăreşte să transfere 10% din drepturile speciale de tragere neutilizate către Ucraina, dar iniţiativa trebuie să depăşească obstacolele legale ale UE. Alte probleme necesită suport material şi logistic. Exporturile de cereale - esenţiale pentru economia Ucrainei şi pentru aprovizionarea globală cu alimente - sunt imposibile prin Marea Neagră datorită blocadei Rusiei asupra Odesei şi altor porturi. Acest lucru va necesita ceea ce Bruxelles-ul numeşte un efort „gigantic“ de a transporta cereale pe şosele şi pe calea ferată către porturile baltice şi româneşti. Dar eforturile sunt complicate de ecartamentul feroviar diferit al Ucrainei şi de lipsa de camioane. UE s-a angajat să stabilească „drumuri ale solidarităţii“ pentru a se asigura că Ucraina poate exporta cereale şi poate importa bunuri necesare, de la ajutor umanitar la îngrăşăminte şi hrană pentru animale.

Lipsa de combustibil - Kremenciuk din centrul Ucrainei - ameninţă să frâneze atât economia civilă, cât şi pe cea militară. Iar întârzierile de la frontieră împiedică exporturile acelor produse industriale pe care Ucraina încă reuşeşte să le producă. Incluzând costuri indirecte, cum ar înjumătăţirea PIB-ului, scăderea profitului corporativ şi a investiţiilor, emigrarea forţei de muncă şi cheltuielile mai mari de apărare şi sociale, economiştii de la Kiev estimează deja pierderile totale ale Ucrainei cauzate de război la 560-600 de miliarde de dolari. Având în vedere că aliaţii NATO nu sunt dispuşi să intre în război cu o Rusia cu arme nucleare, Ucraina trebuie să lupte singură. Va avea nevoie de tot sprijinul internaţional pe care îl poate aduna pentru a face faţă devastării economice pe termen lung. FMI a avertizat că ajutorul financiar primit de Kiev până acum este mic şi că este nevoie urgentă de finanţări noi şi, pe cât de mult posibil, fără costuri.

Între timp, guvernul Ungariei a pus un preţ pe participarea ţării la embargoul Europei asupra petrolului rus. Ministrul de externe Peter Szijjarto a scris pe o reţea de socializare că UE ar trebui să finanţeze investiţiile şi să acopere creşterile de preţuri rezultate din modernizarea structurii energetice a Ungariei. Este vorba de 15-18 miliarde de euro. Budapesta a cerut bani europeni şi pentru ajutarea refugiaţilor ucraineni pe care-i primeşte. Când Turcia a cerut UE bani pentru a nu deschide robinetul cu refugiaţi sirieni, lumea occidenală a caracterizat gestul ca fiind şantaj.