Pana in 2010, acciza la mia de tigarete va ajunge la 52,12 euro, ceea ce inseamna o crestere de peste cinci ori fata de 2002

Tarile din UE au facut deja experimentul si i-au vazut rezultatele: o masura a prosperitatii contrabandistilor - provocata de preturile de 4-5 euro la pachetul de tigari - ar fi stirile tot mai frecvente despre importurile ilegale de tigari ba in Spania, ba in Germania, ba altundeva. Si in Romania, pentru a indeplini cerintele comunitare, accizele trebuie sa creasca pana la nivelul de 64 de euro pentru fiecare mie de tigarete. Ceea ce inseamna o crestere a accizei, pana in 2010 de peste cinci ori (52,12 euro) in numai opt ani - in 2002 acciza era de doar 11,87 euro la mia de tigarete.

Cresterea accizelor se va reflecta, implicit, in pretul la raft al pachetului de tigari. Un fumator care fumeaza zilnic un pachet de tigari de 34.000 lei (adica aproape un euro) cheltuie lunar aproape 30 de euro, in conditiile unui salariu mediu care in Romania se situeaza in jurul valorii de 180 de euro lunar. Peste cinci ani, acelasi fumator va cheltui de trei ori mai mult: aproape 90 de euro lunar. Iar in cazul in care nu se va lasa de fumat din acest motiv, va cauta tigari mai ieftine, de preferat de aceeasi calitate. Pe care le va gasi, fara indoiala, pe piata neagra. 

Fenomenul migratiei fumatorilor dinspre piata legala spre cea ilegala e previzibil si este intalnit si in tarile occidentale. Desi cetatenii UE au salarii mari comparativ cu cei ai Romaniei, pretul unui pachet de tigari - de 4-5 euro - este prea mare chiar si pentru ei. De aici si preferinta lor pentru tigarile de contrabanda.

Cresterea accizelor la tigari loveste insa cu mai multa putere in bugetele fumatorilor din tarile candidate decat in cele deja membre ale UE. In 2008, din cauza cresterii accizelor, fumatorii din tarile candidate vor plati pentru tigarete de circa patru ori mai mult decat consumatorii din tarile UE: 2,6% din venitul net anual in Romania, fata de 0,9% in Germania - la un venit de 3.040 USD, comparativ cu 22.326 USD in Germania, explica Gilda Lazar de la Japan Tobacco International.

Si cu cat vor fi romanii mai putin dispusi sa-si dea banii pe tigari tot mai scumpe, cu atat va creste si piata neagra. Consecintele sunt numeroase: tigarile de contrabanda sunt mai proaste, deci vor afecta si mai mult sanatatea fumatorilor, incasarile bugetare vor scadea, pentru ca vor scadea si vanzarile legale, ceea ce-i va afecta, inevitabil, si pe producatori. Cea mai clara evaluare, care se poate face privind viitorul, tine de incasarile bugetare. Piata romaneasca a produselor din tutun este estimata la 1 miliard de euro pe an. Numai din accize, in 2004, s-au incasat la bugetul de stat 640 de milioane de euro - cam cat a capatat Ministerul Sanatatii de la buget pentru intregul an 2005 si cu 30 de milioane de euro mai putin decat a primit anul acesta Ministerul Agriculturii. 

Daca piata legala de tigarete scade cu un singur procent, bugetul de stat pierde 230 de miliarde de lei (circa 6 milioane de euro) numai din accize, dupa cum estimeaza Adrian Popa de la British A- merican Tobbaco. Sca-derea incasarilor depinde de inflorirea pietei negre, a tigarilor care ocolesc plata taxelor catre stat. Iar inventivitatea pentru dezvoltarea contrabandei este direct proportionala cu castigurile. Sunt deja cunoscute trei "metode de productie": asa-zisele tigari facute pe vapor, tigarile care poarta timbre false si, nu in ultimul rand, cele care patrund in Romania pe la granita de est, produse in Republica Moldova si Ucraina. Pe mai toate pietele, dar cu precadere in zona estica a tarii, pot fi gasite asa-numitele DNP-uri (tigarile duty-not-payed - cu taxe neplatite). Astfel de tigari exista si acum in Romania, dar dimensiunea pietei negre e considerata insa tolerabila de catre jucatori. Estimarile se invart in jur de 7-9% din consumul total de tigarete din Romania. Comparativ, Ungaria - in care deja tigarile au inceput sa se scumpeasca - are o piata neagra de aproape trei ori mai mare. Anul trecut, din cauza deciziei Guvernului ungar de a majora accizele intr-un ritm superior celui prevazut in calendarul stabilit cu Uniunea Europeana, pretul unui pachet de tigarete a ajuns la circa doi euro. Rezultatul a fost devastator: contrabanda a ajuns sa detina 22,5% din piata. "Drept urmare, acelasi Guvern a hotarat inghetarea accizei pentru 2005", explica Adrian Popa. 

Tot din cauza cresterii contrabandei, si Lituania a decis sa renunte la cresterile planificate de accize in 2005.

Ce se va intampla insa, in Romania, dupa intrarea in Uniunea Europeana, cand pretul unui pachet de tigari din segmentul mediu va creste de la 30.000 lei la peste 100.000 lei? Toata lumea se fereste de estimari. Dar doua lucruri sunt certe. Unu: pretul trebuie sa creasca de peste patru ori pentru a ajunge la nivelul preturilor europene. Doi: cresterea pretului va trimite fumatorii sa cumpere tigari de contrabanda.

Dar in afara de buget si cetatean, mai exista un perdant: producatorul. Evident, cei trei mari producatori internationali - British American Tobacco (BAT), Philip Morris (PM) si Japan Tobacco International (JTI) - vor inregistra, ca valori, cele mai mari daune, care vor fi direct proportionale cu cresterea pietei negre. Dar vor supravietui, asa cum au supravietuit si pe alte piete, in ace-leasi conditii nefavorabile. Nu acelasi lucru se poate spune si despre ceilalti 20 de jucatori de pe piata romaneasca. Asadar, integrarea Romaniei in UE nu e un motiv de bucurie pentru industria tutunului, care-si va vedea vanzarile diminuate pe fondul infloririi afacerilor ilicite. 

In conditiile in care nici tarile membre, nici tarile candidate nu au de ales - acestea sunt regulile pentru toata lumea - singurul lucru care poate fi facut este limitarea pietei negre. Reprezentantii Ministerului de Finante au in vedere trei cai de limitare a pietei negre. Primul ar fi timbrarea produselor din tutun - o metoda care, pe langa faptul ca nu reprezinta nici o noutate, are multe puncte slabe. Tigari netimbrate se vand si acum, cand preturile sunt inca suportabile, la colturi de strada. In plus, ultimii ani au dovedit ca oameni cu initiativa pot falsifica timbrele pentru care doar Imprimeria nationala are in prezent licenta.

O a doua solutie mentionata de Ministerul de Finante ar fi "instituirea sistemului de antrepozitare fiscala, potrivit caruia productia de produse din tutun poate avea loc numai in locuri special autorizate". 

Concret, producatorii de tutun vor avea nevoie de o autorizatie in plus - care, in sine, nu poate limita in vreun fel productia ilegala. Cei care cer reautorizarea producatorilor deja inregistrati fac asemeni profesorilor care-i cearta pe elevii prezenti pe motiv ca unii dintre colegii lor chiulesc. 

Si, in sfarsit, cea de-a treia metoda propusa de Ministerul de Finante ar fi "introducerea, incepand cu 1 aprilie 2005, a regimului de declarare si atestare a activitatii de distributie si comercializare in sistem angro a produselor din tutun". Numai ca aceasta masura "ocoleste" tocmai pietele deschise, adica locurile care mustesc de tigari care intra in tara pe la frontiera de est.

Cateva solutii, chiar nerealiste sau nepotrivite, totusi, au fost propuse si de producatorii din industrie.

O solutie ar fi securizarea frontierelor impotriva importurilor ilegale. Departe de a fi perfecta, aceasta masura, corect aplicata, ar putea macar sa limiteze importurile ilegale. O alta propunere a unei companii din industrie ar fi gasirea unei modalitati de control si de penalizare a comerciantilor care vand tigarete netimbrate. 

Producatorii spun ca in prezent, comerciantii care vand tigari "negre" sunt mai degraba tolerati de cei care ar trebui sa-i controleze decat trasi la raspundere - este, deci, o problema in privinta felului in care legile se aplica.

De fapt, a existat un sistem de licentiere a intregului lant - producator, distribuitor, angrosist, detailist - adoptat la sfarsitul anului 1998 de Decebal Traian Remes, ministrul finantelor din acea vreme. "Sistemul s-a dovedit a fi greoi, birocratic si n-a functionat. Pana si ultimul tarabagiu ar fi trebuit sa plateasca taxa de licenta si sa ia o multime de aprobari, ceea ce nu prea era conform regulilor comertului liber sau cu alte cerinte ale Organizatiei Mondiale a Comertului", mai spune Gilda Lazar.

Asadar, metoda n-a contribuit la diminuarea pietei negre - mai degraba le-a dat batai de cap comerciantilor onesti. In plus, o noua taxa ar insemna o povara suplimentara greu de dus pentru micii comercianti, care si asa abia supravietuiesc din cauza expansiunii marilor retaileri. 

Dar vor mai aparea si alte modificari dupa intrarea in UE. Legislatia va impune ca pe pachetele de tigari sa fie inscrise, cu litere mai mari decat cele de acum, avertismente de sanatate. 

Pe pachete vom putea vedea si fotografii cu efectele pe care tutunul le are asupra sanatatii. Iar din denumire vor disparea acele cuvinte care sugereaza ca tigarile sunt mai usoare - de exemplu "light" sau "super light". 

Asa ca abia din 2007 se vor ivi adevaratele provocari pentru departamentele de marketing din companiile producatoare. Avand in coasta contrabandisti carora nu le pasa de normele europene, oamenii de marketing va trebui sa pastreze, daca nu sa atraga fumatorii catre tigari mai scumpe, in pachete pline de avertismente privind sanatatea si fotografii cu plamani bolnavi.