Pana acum, multi dintre cei ce au incercat in Romania sa vanda cafea alaturi de o portie de Internet wireless s-au trezit ca de fapt clientul da bani doar pentru cafea. Exista vreun model de business potrivit pentru a face rentabile hotspoturile WiFi?
Saptamanile acestea angajatii departamentului de IT ai hotelului Marriott din Bucuresti trebuie sa puna la punct ultimele detalii la reteaua wireless interna care va inlocui hotspotul operat in prezent de Vodafone. Motivatia - "vrem sa avem o solutie a noastra pe care sa o controlam", enuntata de Dina Litzica, directorul de marketing al Marriott - trimite doar la una din solutiile incercate de companii pentru a gasi un model de business potrivit de operare a punctelor de acces la Internet fara fir, denumite generic hotspoturi.
Pana acum, oaspetii hotelului aveau nevoie de un laptop si o cartela razuibila Vodafone cu un cod de acces, care putea fi cumparata de la receptie pentru a naviga pe Internet oriunde in cadrul cafenelei si al restaurantelor de la etajul intai sau la business lobby-ul de la ultimul etaj al Marriott. In viitor, accesul wireless in hotel va fi extins la toate camerele de la primul si ultimul etaj, hotelierul pastrand totusi plata unei taxe de conectare, sau va fi oferit gratuit celor ce inchiriaza salile de conferinte pentru evenimente. In prezent, doi dintre cei mai mari operatori de hotspoturi din Romania sunt retelele de telefonie mobila Zapp (cu 89 de puncte) si Vodafone (cu 34). Dar alte categorii de companii au anuntat anul acesta planuri ambitioase de construire a unor retele de hotspoturi care vor rivaliza cu cele existente. Unele nu au nicio legatura cu telecomunicatiile, altele, dimpotriva, au ca principal obiect de activitate operarea hotspoturilor.
De exemplu, incepand cu anul acesta, clientii celui mai mare lant de restaurante din tara vor putea lua masa conectati la reteaua de Internet prin WiFi. Cristian Savu, directorul de comunicare al McDonalds Romania, a declarat pentru BUSINESS Magazin ca pana la sfarsitul lui 2007, o mare parte din lantul care cuprinde acum 52 de restaurante va dezvolta retele de acces la Internet prin unde WiFi. "Internetul fara fir e un serviciu pe care il oferim clientilor secolului 21", motiveaza hotararea Savu, fara a preciza companiile care vor fi implicate in dezvoltarea retelelor. Dupa ce proiectul va fi dus la bun sfarsit, McDonalds va deveni practic unul dintre cei mai importanti operatori de hotspoturi din Romania.
Totusi, pana acum, dezvoltarea WiFi in Romania a fost lasata pe seama operatorilor de telefonie mobila si a unor dezvoltari independente in cafenele, restaurante sau hoteluri. Cei de la Caro Network, de exemplu, ofera gratuit instalarea in cafenelele sau restaurantele interesate, in schimbul vanzarii in cadrul localurilor a cartelelor de acces platite. Ideea i-a venit directorului Andrei Bucur in urma unui accident la schi in Austria. Internat in spital cu o fractura la picior, singura modalitate viabila prin care putea sa intre pe Internet a fost folosirea laptopului intr-o retea locala WiFi. Dupa ce a inceput acum aproape doi ani sa ofere varianta instalarii gratuite proprietarilor de localuri interesati, a reusit sa aduca Internetul wireless in cateva zeci de cafenele si restaurante. Bucur spune ca initiativa a prins la proprietarii multumiti de faptul ca nu trebuie sa scoata niciun ban din buzunar si mai mult, nu ar avea altfel cunostintele tehnice necesare pentru a pune la punct astfel de retele. Dar, cu tot optimismul proprietarilor, clientii lor nu au fost foarte receptivi. "Nu prea sunt multe conectari, in general lumea nu e foarte interesata, poate si din lipsa obisnuintei de a folosi Internetul WiFi, dar sperante sunt", spune Andrei Bucur.
Iar infrastructura de hotspoturi exista si este in continua crestere. Ultimele date furnizate de ANRC, corespunzatoare mijlocului anului 2006, vorbesc de un numar de 434 de puncte de acces WiFi la nivel national. Un studiu al Intel si IDG realizat in aceeasi perioada arata ca numarul este undeva in jurul a 500 de puncte, majoritatea dintre ele aflandu-se in proprietate privata si a caror utilizare este fie pe baza unor taxe de utilizare, fie gratuita, dar conditionata de la consumul unor alte produse.
Interesant este faptul ca, desi in Bucuresti se gasesc cele mai multe hotspoturi, raportat la numarul de locuitori Brasovul este orasul cu cele mai multe hotspoturi per capita. Din numarul total al PC-urilor vandute in 2006, aproximativ 150.000 au fost notebook-uri. IDC nu calculeaza insa distinct numarul notebook-urilor cu chipset WiFi, care s-ar putea conecta la hotspoturi. Vanzatorii din Romania estimeaza insa ca in jur de 70% dintre acestea pot fi folosite pentru accesul la Internet prin WiFi. Cu alte cuvinte, doar anul trecut au fost vandute mai mult de 100.000 de laptopuri care ar putea fi conectate la oricare dintre cele 434 de hotspoturi publice raportate de ANRC, fara a mai lua in calcul retelele wireless ale companiilor sau ale utilizatorilor din segmentul rezidential.
Cu toate acestea, specialistii cad de acord ca numarul utilizatorilor de hotspoturi este mult mai mic. Fapt realizat probabil si de Air Bites, companie care si-a lansat serviciile in Romania la inceputul anului trecut cu o oferta de acces la Internet fara fir si care initial declara ca vrea sa-si extinda treptat acoperirea retelei wireless pentru tot Bucurestiul. Intre timp, semnalele date de companie arata ca planurile au fost schimbate. Dupa ce a dezvoltat primul hotspot zonal in cartierul bucurestean Vatra Luminoasa, achizitiile unor retele de cartier in Bucuresti si Iasi indreptatesc ideea ca planurile de a oferi servicii wireless au fost abandonate in favoarea variantei clasice, fixe. Iar cei care doresc in continuare o retea wireless au acum o alta oferta din partea Air Bites, care presupune instalarea hotspotului chiar in locuintele clientilor, pe baza de abonament, contra 89 de lei pe luna. Mai multi locuitori din zona Vatra Luminoasa care devenisera intre timp clienti ai serviciului initial spun ca recent compania le-a oferit varianta migrarii de la hotspotul public catre o conexiune fara fir in interiorul apartamentului. Oficialii Air Bites nu au dorit sa comenteze aceste informatii.
Prin urmare, modelul de business care vinde direct accesul WiFi nu a functionat conform planului in Romania. Dezvoltarile viitoare vor fi facute evitand sistemul cu taxare directa a utilizatorilor. O companie start-up din Cluj vrea sa incerce un sistem mixt. Cfree gestioneaza in prezent 28 de hotspoturi deschise accesului liber. Costurile de instalare au fost suportate de proprietarii incintelor unde functioneaza, cum ar fi de exemplu hotelul Paraul Rece din Predeal, cu una dintre ultimele retele construite. Ceea ce face diferit sistemul Cfree este ca ofera o modalitate de promovare a locatiilor care au o retea wireless locala. Dan Berte, cofondatorul companiei clujene, spune ca "turistii incep sa aleaga hotelurile si in functie de prezenta sau lipsa punctelor de acces WiFi".
Cele mai multe hotspoturi din reteaua Cfree se afla in Cluj (19), orasul unde la inceputul lui 2005 a fost dezvoltat primul hotspot, popularizat mai ales datorita asigurarii accesului la Internet pentru participantii la Festivalul de Film Transilvania. Cum ar fi sa avem Internet gratuit peste tot?, a fost intrebarea care i-a determinat pe cei doi parteneri sa inceapa dezvoltarea retelei de hotspoturi. "Am dezvoltat programe software speciale, am pus la punct acest sistem si ne-am trezit ca am devenit antreprenori", spune Berte. Acum, omul de afaceri clujean spune ca lunar cateva mii de oameni se conecteaza la Internet folosind unul dintre hotspoturile Cfree.
Desi in acest moment veniturile companiei sunt mici, bazate in special pe marginile din instalare, anul acesta Berte crede ca va ajunge la o retea formata din 150-200 de puncte de acces wireless. Saptamana aceasta va fi lansata si o varianta premium platita a Cfree. Toate hotspoturile Cfree vor ramane in continuare gratuite pentru accesul de urgenta si pentru informare, respectiv casuta de e-mail sau folosirea programelor de instant messenger. Vor fi taxate in schimb serviciile mari consumatoare de banda, descarcarea sau streaming-ul live al fisierelor video, cu 2-3 euro pentru o cartela valabila o zi. "Nu am folosit niciodata hotspoturi platite. De exemplu, T-Mobile in Germania cere 8 euro pe ora. Eu m-as gandi daca pot sa obtin 8 euro dintr-o ora pe Internet, ca sa fie justificabil", spune Dan Berte. Iar de luna aceasta, Cfree vine cu o oferta pentru cafenele, hoteluri si restaurante, un router plug-n-play la pretul de 199 de euro. In aceasta suma e inclusa si asistenta tehnica pentru un an, promovarea in retea si, potrivit reclamei de pe site, o caffe latte. In perioada urmatoare, Cfree nu exclude varianta intrarii in actionariat a unui venture capitalist. "T-Mobile sau un alt mare operator de hotspoturi se va prinde ca piata romaneasca e in dezvoltare si atunci sigur unul dintre ei va fi interesat", este de parere reprezentantul Cfree.
Cel putin irlandezii de la Freehotspot.com se pare ca au realizat. Desi au deja 23 de hotspoturi instalate in Romania, compania a fost foarte discreta pana acum. In decembrie insa, vicepresedintele Joe Brunoli a declarat ca Freehotspot.com va duce o agresiva campanie de extindere in 2007: "Nu putem sa spunem cifre exacte, dar credem ca un numar de 200 de hotspoturi in Romania este o tinta rezonabila si chiar modesta pentru 2007". Modelul irlandez propune publicitatea drept sursa de monetizare a punctelor de acces wireless. De fiecare data cand un utilizator conectat la Freehotspot.com schimba site-ul web pe care se afla, va aparea o reclama timp de 10 secunde. Pentru cumparatorii de publicitate, solutia vine cu argumentul targetarii geografice foarte exacte: practic, poti face publicitate doar pentru utilizatorii unei singure strazi, persoane care folosesc Internetul si ar putea fi convinse chiar sa cumpere produse online. Dezvoltarea retelei de hotspoturi va fi insa facuta prin parteneri locali, nu direct, iar investitiile necesare nu vor fi foarte mari. "Cheltuielile pentru echipamentele din fiecare hotspot sunt foarte mici - in jur de 100 de euro - si asa vom reusi sa oferim gratuit serviciul catre utilizatori si proprietarii punctelor respective", a declarat Joe Brunoli.
Si operatorul de hotspoturi spaniol FON, autodeclarat drept cel mai mare operator de hotspoturi gratuite, este deja prezent in Alba-Iulia si Timisoara. Sistemul lor de monetizare a hostpoturilor se bazeaza pe utilizatorii individuali, cei ce au acasa o retea wireless si care sunt determinati sa puna router-ul wireless cat mai aproape de ferestre, pentru ca si alti utilizatori sa se poata conecta. Cei ce intra in acest sistem au accesul gratuit la orice hotspot FON, acces care altfel este platit de nemembri cu o suma in jur de 10 euro pe zi.
Sa fie acesta modelul de business care va functiona in Romania? Este greu de spus, dar dezvoltatorii romani spun ca la sfarsitul acestui an raspunsul va fi mai clar. Si la fel de important, dupa ce va fi descoperit sistemul care sa monetizeze hotspoturile WiFi si dupa ce posesorii de notebook-uri purtand sigla acestei tehnologii vor descoperi ca este mai comod sa navighezi liber, orice proprietar de hotspot poate deveni antreprenor. Pana la urma, ca si in domeniul imobiliar, succesul unui hotspot sta in trei calitati: locatie, locatie, locatie.
