Circa 80% din bugetul pe anul trecut al grupului Digi Communications, de 279 milioane euro, s-a îndreptat către România, către subsidiara telecom de pe piaţa locală, cunoscută drept RCS&RDS, aceasta fiind piaţa principală a companiei listată la bursa de la Bucureşti, apreciază Serghei Bulgac, CEO-ul şi preşedintele companiei, într-un interviu pentru ZF şi Business MAGAZIN.

„An de an investim mult. Anul trecut investiţiile au fost de aproximativ 279 milioane de euro la nivel de grup, dar RCS consumă 75-80% din acest buget. Deci România a fost de departe cel mai mare beneficiar al investiţiilor totale”, spune Serghei Bulgac, şeful Digi.

Pentru 2019 conducerea companiei îşi propune un buget similar cu anul trecut, după ce în ultimii 10 ani Digi a investit peste 2,5 miliarde de euro în total. „Ne-am dori ca investiţiile să fie puţin mai mici, dar comparabile şi cu 2017, când au fost investiţi 243 milioane de euro, şi cu 2018.”

Însă investiţiile fac parte din parcursul normal al unei companii care vânează o poveste de creştere, care vrea să câştige cote de piaţă, clienţi şi business. 

„Anul trecut a fost extraordinar. Am crescut serviciile de cablu TV cu peste 300.000 de abonaţi. Am crescut serviciile de broadband cu peste 200.000 de abonaţi. Primul trimestru din 2019 a mers pe un trend similar. Nu cred că vom putea să păstrăm sau să atingem chiar acelaşi nivel, însă creşterea continuă. Pe de altă parte, în ceea ce priveşte serviciile fixe, am fost şi rămânem lideri. În zona Pay TV cablu şi satelit avem o cotă de piaţă de 51% şi în zona de servicii broadband internet fix avem o cotă tot de 51%”, adaugă el.

În primele trei luni din 2019, compania a intrat pe pierderi de 17,6 milioane de euro, marcând primul trimestru pe minus din 2016 încoace, deşi veniturile au urcat cu 21%, ajungând la 282 de milioane de euro, după ce 2018 a fost un an cu venituri record de 1 miliard euro. Şeful Digi spune că pierderea din primul trimestru a fost generată de un cumul de factori care s-au întâmplat strict în T1/2019.

„Unul dintre cei mai notabili, sper nerepetitiv, a fost influenţa cursului valutar, de 14 milioane de euro. Alţi factori au ţinut de cheltuielile mai mari cu amortizarea şi deprecierea, legate atât de achiziţiile noastre, cât şi de integrarea Invitel în grup şi cheltuieli mai mari cu salariile. Pe de altă parte, rezultatele din primul trimestru includ parţial majorarea de preţuri, care a avut loc şi în Ungaria, şi în România de la 1 martie – în România, un plus de 5% în zona de rezidenţial, în Ungaria, plus 4%. Cu siguranţă rezultatele din al doilea trimestru vor include şi această majorare de preţuri.“

Pentru 2019, compania se aşteaptă la realizări în linie cu cele din primul trimestru, atât în ceea ce priveşte cifra de afaceri, cât şi EBITDA (profitul înainte de taxe). „O predicţie mai precisă nu putem oferi, pentru că noi nu comunicăm previziuni nici pieţei, nici analiştilor“, spune Bulgac. „Nu avem nicio supriză sau revoluţie în gând şi în plan. Dorinţa noastră este să continuăm creşterea şi proiectele pe care le-am început de mai mulţi ani. Vrem să fim cât mai evolutivi, dar şi constanţi în dezvoltarea noastră.“

Însă, dincolo de factorii citaţi de Bulgac, pentru oamenii care pariază pe companiile listate la bursă este important dividendul, dar şeful Digi susţine că pentru investitorii grupului de telecomunicaţii acest aspect nu este „atât de important” pe termen lung.

„Am anunţat pe 30 aprilie dividendul de 0,5 lei pe acţiune, dividend mai mare faţă de cel de anul trecut, de 0,35 lei pe acţiune. Din păcate, acestea nu sunt atât de importante, aşa cum le vedem noi pe termen lung, pentru că, după cum am anunţat investitorii la momentul listării, credem că suntem o companie cu strategie de creştere, iar proiectele noastre sunt în derulare, atât în România, cât şi în Ungaria şi Spania. Cu toate acestea, probabil în anul 2021, când majoritatea sau toate proiectele vor fi finalizate, credem că vom modifica politica acordând un dividend mai mare“, consideră Bulgac.

Digi recompensează anul acesta investitorii cu un randament de 2,1%, la preţurile curente de tranzacţionare, fiind pentru al doilea an consecutiv când împarte profit cu acţionarii. În 2018, compania fondată de Zoltan Teszari a livrat dividende cu un randament de 1% din rezultatul obţinut în 2017, dividendul propus şi aprobat pentru 2018 fiind cu 43% mai mare faţă de cel livrat în anul precedent.

Pe 16 mai, Digi Communications a împlinit doi ani de la listarea la Bucureşti, perioadă în care acţiunile companiei din telecom s-au depreciat cu 43%, în timp ce indicele principal BET-TR a urcat cu 15,6% în aceeaşi perioadă. Pe de altă parte, indicele BET a scăzut cu 4%.

Bulgac consideră că dinamica acţiunilor a fost influenţată de mai mulţi factori, precum  cei bursieri, macroeconomici, sociali şi politici din România, dar şi de factori din industria globală de telecom. „Sunt factori care sigur ţin de companie, sunt factori care ţin de piaţă, sunt factori care ţin de investitori sau poate de percepţie. Aceşti factori cred că au influenţat preţul acţiunilor până acum. De altfel, listarea în sine a avut succes, a atras mulţi investitori. Din păcate, preţul într-adevăr nu a reflectat, credem noi, nici creşterea, nici valoarea de după“, spune şeful Digi.

Conducerea Digi crede că pe baza unei lichidităţi reduse la bursă şi a ofertei reduse de la vânzare nu a existat o şansă ca acţiunea să fie astăzi preţuită corect şi că preţul nu reflectă valoarea acţiunii.

„Bursa ar trebui să fie un instrument natural de finanţare, de acces la capital sau investiţii de orice fel. Este păcat că România e o ţară atât de bogată şi cu potenţial şi nu are o bursă pe măsură. Dacă ar exista lichiditate, cel puţin în cazul nostru, credem că ar exista şi o posibilitate mai mare să se regăsească preţul corect al acţiunii, care în acest moment nu poate fi găsit. Nu există acest mecanism de price discovery în lipsa lichidităţii. Noi observăm că investitorii care au cumpărat acţiuni le-au ţinut şi nu le-au tranzacţionat. Din nou, fiind o lipsă de lichiditate, fiind o lipsă de ofertă la vânzare, credem că nu a existat o şansă ca acţiunea să fie preţuită corect şi nu credem că preţul de astăzi este unul corect.“

Pentru a-şi susţine politica de expansiune, grupul cu sediul în Olanda s-a împrumutat şi în România, dar se împrumută şi pe pieţe externe. În februarie 2019, Digi a lansat o altă emisiune de obligaţiuni de 200 de milioane de euro la Dublin, majorată de la cele 125 de milioane euro pe care au vrut iniţial să le emită.

În ceea ce priveşte relaţia cu investitorii internaţionali, impredictibilitatea din România generează o conversaţie dificilă probabil pentru orice preşedinte de board din România, cu „surprize” precum celebra OUG 114  – ordonanţa de urgenţă care a impus taxa „pe lăcomia băncilor”, taxa din telecom şi cea din energie.

„Ei (n.r.: investitorii internaţionali) nu ar putea influenţa OUG într-o direcţie sau alta. Ei zic că şi noi trebuie să respectăm legile. Pe ei îi afectează volatilitatea care a fost indusă şi lipsa de predictibilitate legată de procesul legislativ. Noi chiar am avut emisiunea de obligaţiuni din februarie, care a mers foarte bine”, spune şeful companiei.

În ceea ce priveşte piaţa de telecom din România, unde Digi activează cu RCS&RDS, Bulgac consideră că există un raport „extraordinar” calitate-preţ. „Aici există cel mai rapid internet, cu viteze de 300 MB până la 1 GB/s. Nu găseşti în alte pieţe o asemenea viteză. Şi mai mult, găsim aceste servicii în cea mai mare parte a României, nu doar în oraşe exclusiviste cum ar fi Cluj sau Bucureşti, ci în toată ţara”.

Ar putea deveni noul stindard al conectivităţii – 5G-ul – standard în piaţa din România în perioada imediat următoare, aşa cum se discută în majoritatea pieţelor mari din lume?

5G trebuie să fie revoluţionar în zona de mobil prin viteze foarte mari, dar ca să fie acel 5G despre care citim în reviste de profil trebuie să ne întoarcem la baze, observă Bulgac. „E nevoie să existe o posibilitate facilă de construcţii de reţele, un regim facil de autorizare a acestor construcţii şi probabil acces la spectru şi frecvenţe la preţuri rezonabile pentru ca investiţiile să fie justificabile.

Ca 5G să fie adevăratul 5G, densitatea reţelelor mobile trebuie să crească de multiple ori, ceea ce nu poate fi făcut uşor, trebuie o investiţie de sute de milioane de euro la nivelul întregii industrii, o investiţie masivă.”

El notează că din mai multe puncte de vedere jucătorii din piaţă pot lansa oricând servicii 5G pe licenţele existente, însă pentru o reţea naţională autorităţile trebuie să îşi facă treaba.

„Din punct de vedere tehnic şi de reglementare, toate licenţele mobile pe care le avem noi şi concurenţii noştri permit o folosire liberă a oricărei tehnologii pe oricare dintre frecvenţe. Şi în acest moment orice concurent din piaţă poate lansa servicii 5G pe frecvenţele existente.” Potrivit lui Bulgac, nu există o legătură între licitaţia 5G şi serviciile 5G care pot fi oferite şi astăzi. Legat de licitaţie, aşteptăm ca ANCOM să publice invitaţiile, să publice caietele de sarcini şi atunci vom lua decizia dacă participăm, ce se întâmplă, ce facem legat de aceste frecvenţe. „Legat de dezvoltarea tehnologică, dacă lansăm sau vom lansa serviciile 5G cu acea licitaţie, mi se pare încă timpuriu, abia au apărut primele terminale 5G în piaţă, au apărut şi în realitate nu sunt disponibile sau sunt prea puţin disponibile publicului larg. Cred că în următoarele 5-6 luni putem avea o strategie. Nu ştiu dacă asta înseamnă şi o lansare anul acesta”, menţionează Bulgac.

Grupul avea la finalul anului trecut 13.700 de angajaţi în România şi peste 3.000 în total în Ungaria, Spania şi Italia. Conducerea acestuia transmite că nivelul de salarizare este în linie cu industria de telecomunicaţii, cu mici variaţiuni. În 2018, potrivit Institutului Naţional de Statistică, salariul mediu net realizat pe piaţa telecomunicaţiilor a variat între 2.800 şi 6.000 lei net.

Serghei Bulgac a lucrat în compania RCS&RDS încă din 2003, iar în 2005 a devenit membru al consiliului de administraţie. În 2015, el a devenit şi preşedinte al aceluiaşi board, cu mandat până în 2020.