"Răspunsul este nu şi am două argumente. Grosul acestei dezinflaţii, într-adevăr de tip «şoc», cred că este foarte importantă, vine nu atât din eventuala reducerea TVA de la 24% la 19% - noi am luat-o în considerare, nu este într-adevăr certă, din timp ce procesul legislativ nu s-a terminat, dar nu putem să n-o luăm în considerare în scenariul nostru, - dar grosul dezinflaţiei vine tot de la TVA redus la alimente, pentru că ponderea alimentelor în indicele preţurilor de consum din România este foarte mare. Deci nu este neapărat o noutate, am spus doar că s-a accentuat", a afirmat marţi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la briefingul de presă după şedinţa CA pe probleme de politică monetară, fiind întrebat dacă există pericolul intrării într-o perioadă de deflaţie.

El a arătat că dezinflaţia s-a mai accentuat pentru că BNR a calculat un indicator de transmisie a reducerii TVA la alimente de 60% în scăderea preţurilor, însă în realitate a fost mult mai mare.

"Şi perioada a fost bine aleasă pentru că s-a suprapus cu o ofertă mare de produse. Credem că această măsură a fost fericită şi pentru că s-a adresat unui sector al economiei unde există capacităţi de producţie, deci unde ai ajutat economia internă să reacţioneze pozitiv", a spus Isărescu.

Al doilea argument împotriva intrării în deflaţiei îl reprezintă creşterea de 6% a consumului, care ar putea ajunge spre 10% până la sfârşitul anului.

"Deflaţia are o altă componentă, pe care o explic din nou: se întâreşte ideea în mintea oamenilor că preţurile vor scădea din nou, şi din nou, şi din nou şi atunci se amână consumul pentru a prinde preţuri mai scăzute. Pericolul nu este scăderea preţurilor, cine nu doreşte scăderea preţurilor?! Pericolul deflaţionist îl constituie reducerea graduală, dar accentuată a consumului de natură să reducă cererea şi să descurajeze creşterea eocnomică. Nu suntem în această situaţie. Avem creştere de consum, avem creştere economică", a întărit şeful BNR.

El a punctat că reprezentanţii băncii centrale au observat în spatele acestei ecranări că se conturează presiuni inflaţioniste, provenite din creşterile foarte mari de salarii pentru bugetari anunţate deja de Guvern.

"7-8-10% pentru o economie este o creştere salarială, pe medie, mare şi s-a dat deja drumul la acest stăvilar al anticipaţiilor, vor fi creşteri şi mai mari. În consecinţă, cu greu poţi să te gândeşti că vei avea la nivelul economiei româneşti creşteri de productivitate de 10%. Acest decalaj se va duce undeva, probabil că se va duce în anumite creşteri de preţuri. Ele acum vor fi ecranate de scăderea preţurilor la alimente şi de indicatorul statistic", a mai spus Isărescu.