Preşedintele Klaus Iohannis a atacat, joi, la CCR legea prin care se instituie contribuţia de solidaritate pentru societăţile care au activitate privind extracţia ţiţeiului, gazelor naturale, huilei, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute pentru rafinarea petrolului.

„Faţă de conţinutul normativ al legii transmise la promulgare, considerăm însă că unele dispoziţii nu sunt îndeajuns de clare, astfel încât să ofere siguranţa de a nu genera probleme în aplicare şi, prin urmare, se impun a fi reanalizate de către Parlament. Astfel, este necesar să fie reanalizat şi clarificat mecanismul de calcul privind contribuţia de solidaritate temporară, pentru evitarea unor situaţii în care aplicarea normelor ar fi îngreunată sau ar genera alte efecte decât cele urmărite de legiuitor. (...) Faţă de argumentele expuse mai sus şi având în vedere competenţa legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 186/2022 privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2022/1.854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenţie de urgenţă pentru abordarea problemei preţurilor ridicate la energie”, se arată în sesizarea făcută de şeful statului.

Iniţiativa legislativă a fost adoptată, la sfârşitul lunii martie, cu amendamente. Astfel, deputaţii au introdus prevederi prin care determinarea ponderii în cifra de afaceri a activităţilor privind extracţia ţiţeiului, gazelor naturale, huilei, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute pentru rafinarea petrolului se realizează prin includerea mai multor elemente.

„Amendamentul la PLX128/2023 (Contribuţia de Solidaritate) propus de mine a fost preluat de Coaliţie si a fost votat in unanimitate în comisia de buget şi adoptat în plenul Camerei Deputaţilor. Amendamentul reglementează justa aşezare a sarcinii fiscale în plata contribuţiei de solidaritate, echitatea şi transparenţa în piaţă. Acesta vizează clarificarea modului de determinare a ponderii activităţilor în cifra de afaceri în viziunea actului normativ intern şi în lumina actului de drept UE. În lipsa introducerii acestor prevederi de natură procedurală prin care să se stabilească modalitatea concretă de stabilire a contribuabililor ce intră sub incidenţa actului normativ, legea ar fi putut fi aplicată într-o manieră discriminatorie faţă de contribuabilii pe acelaşi segment al pieţei, discriminarea fiind generată de structura modului de afacere a fiecărui contribuabil în parte (unii având un model de afacere constituit dintr-o activitatea corespunzătoare unui singur CAEN, alţii având mai multe activităţi pe CAEN-uri multiple), ci nu de faptul că unii au beneficiat sau nu de creşterea conjuncturală a preţurilor. Clarificarea legislativă îşi propune să evite deci, aplicarea neunitară a reglementărilor naţionale şi implicit Unionale şi cu riscul iminent de distorsiune a pieţei concurenţiale la nivel intern şi Unional, având în vedere că economiile naţionale sunt interconectate. Mulţumesc colegilor din PNL şi din toate partidele Coaliţiei pentru sprijin! Dumnezeu să ajute şi să protejeze România”, scria pe Facebook deputatul PNL Alexandru Nazare.