Sondajul IFO în rândul companiilor germane a evidenţiat o scădere a încrederii pentru a cincea lună consecutiv în septembrie, până la cel mai mic nivel din aprilie 2013, indicii activităţii din industrie şi servicii din Germania, Franţa şi zona euro în ansamblu au scăzut din nou în august, iar Banca Spaniei a avertizat că datele de până acum arată o scădere în al treila trimestru atât a consumului privat, cât şi a ritmului creării de noi locuri de muncă.

Ca urmare, moneda euro a căzut sub pragul de 1,28 dolari pentru prima dată din iulie 2013, în contextul speculaţiilor că noile date vor slăbi opoziţia tradiţională a Germaniei faţă de ideea că BCE ar trebui să dea drumul tiparniţei de bani după modelul Rezervei Federale - o idee văzută de pieţele financiare, ca de obicei în ultimul an, drept ultima speranţă pentru relansarea economică a zonei euro.

Draghi a indicat din nou că BCE este gata să folosească şi alte instrumente neconvenţionale de politică monetară, amplificând actualul program de achiziţii de obligaţiuni - declaraţie care a fost interpretată de analiştii bancari drept o recunoaştere a intenţiei de a recurge în cele din urmă la un program de relaxare monetară cantitativă neînsoţit de sterilizarea banilor nou introduşi în sistem, adică de genul celor folosite până acum în SUA şi Japonia. Draghi a adăugat însă că niciun fel de măsură monetară nu poate înlocui reformele structurale şi ale pieţelor muncii care ar trebui să facă mai competitive economiile din zona euro.

Până acum, 255 de bănci din zona euro au împrumutat 82,6 mld. euro cu dobânzi de 0,15% în cadrul primei runde, din septembrie, de finanţări ieftine anunţat de BCE, sub nivelul aşteptat de 100 mld. euro sau mai mult, ceea ce sugerează lipsa de cerere de credite din economia reală a zonei euro. Următoarea ofertă de credite ieftine pentru bănci va avea loc în decembrie.