Cerneala s-a uscat pe contractul de privatizare a BCR, insa ceea ce s-a negociat intre statul roman si Erste Bank ramane un mister. Se stie insa altceva: in toate bancile pe care le-au preluat pana acum austriecii au taiat in carne vie. Vin vremuri grele pentru BCR?

Odata ce procesul de achizitie este incheiat, echipa Erste initiaza un program de transformare, cu puncte de referinta financiare si procedurale bine definite. Acesta dureaza, de obicei, intre 18 si 24 de luni si consta in 20-25 de "subproiecte". Sunt vizate, practic, toate segmentele bancii: clienti de retail si comerciali, produse si servicii, marketing, resurse umane, IT, control financiar si managementul riscului. L-au testat, rand pe rand, la toate bancile pe care le-au cumparat, si nu de putine ori rezultatele au fost spectaculoase. In mai putin de doi ani, banci falimentare, ca Ceska sporitelna din Cehia, au devenit adevarate studii de caz pentru reusita unui proces de restructurare. Prin acelasi program de schimbare au mai trecut, dupa achizitie, si Slovenska sporitelna din Slovacia, Rijecka banka din Croatia, Postabank din Ungaria, iar la jumatatea anului trecut programul a fost demarat si la Novosadska banka din Serbia.

Nu exista, asadar, motive prea multe sa ne indoim ca austriecii nu vor urma acelasi "plan de bataie" si in cazul BCR, o banca pentru care au platit  3,75 miliarde de euro. O investitie consistenta, care depaseste deja suma cumulata platita de austrieci pentru toate achizitiile lor anterioare. Care sunt, asadar, principalele schimbari pe care grupul austriac le-ar putea aduce bancii romanesti? Si cand s-ar putea simti primele schimbari?

Procesul incepe prin formarea unei "echipe de 30-40 de experti in domeniul due diligence (analiza - n.r.)", explica pentru BUSINESS Magazin, in urma cu mai bine de jumatate de an, Manfred Wimmer, seful departamentului de dezvoltare internationala al Erste Bank. Acesti oameni sunt cei care, timp de un an si jumatate-doi, conduc programul de transformare al bancii. La vremea respectiva, atentia strategului de la Erste era indreptata catre CEC - o banca ce corespunde din toate punctele de vedere experientei europene a austriecilor. Practic, in toate tarile in care a intrat pana acum, Erste Bank a cumparat foste case de economii, nu de putine ori falimentare. Banci pe care au reusit sa le transforme in institutii profitabile, cu un ROE (return on investment) de aproximativ 20% sau chiar superior, dupa cum povestea Wimmer. Nu fara sacrificii insa - programul de transformare al austriecilor nu exclude nici concedierile masive, nici inchiderea de sucursale neprofitabile.

In final insa, austriecii au ajuns sa cumpere BCR - o banca total diferita de CEC, cu un profil mai complex, cu activitati atat in sectorul de retail, cat si in cel de corporate.  Cat si ce din planul lor "clasic" va fi pus in practica si in cazul BCR ramane de vazut dupa ce se va finaliza cu totul procesul de achizitie. Adica, asa cum explica ministrul finantelor publice si presedintele comisiei de privatizare, Sebastian Vladescu, "in maximum sase luni, dar poate si mai repede de atat". Pentru ca banca sa treaca efectiv in mainile austriecilor, mai este de parcurs "multa birocratie", dupa cum spune Vladescu. "Trebuie sa existe toate aprobarile" - de la bancile nationale din cele doua tari, Romania si Austria, de la organismele de supraveghere a pietelor de capital, de la cele de asigurari si de la consiliile concurentei.

Pana atunci, Erste Bank va infiinta un comitet consultativ de tranzitie, alcatuit din zece persoane, care vor avea acces total la informatia interna si externa a bancii romane. Doi dintre membrii acestui comitet au dreptul sa participe la toate reuniunile comitetului executiv si ale board-ului de supraveghere al BCR, precum si la intalnirile actionarilor. Pana una alta, in calitate de observatori, neavand insa drept de vot.

Despre clauzele stabilite prin contract nu se stie deocamdata mare lucru, intrucat nu au fost facute publice. Decizia de a fi dezvaluite integral sau doar partial apartine, dupa cum explica ministrul Vladescu, austriecilor. "Din punctul nostru de vedere, contractul poate fi facut public integral". Din spusele ministrului finantelor publice, nu exista insa nici o clauza contractuala care sa vizeze pastrarea unui numar minim de sucursale, de personal sau pentru mentinerea conducerii executive actuale. Exista, totusi, obligatia ca austriecii sa pastreze pentru minimum trei ani de acum inainte numele Bancii Comerciale Romane. Pe de alta parte, acestia au posibilitatea de a modifica sigla bancii, pentru a sublinia apartenenta la Erste Bank. De fapt, acum cativa ani, austriecii au unificat sigla tuturor bancilor pe care le detin - astfel incat este relativ usor de anticipat ca nu va dura prea mult pana cand sigla albastra a BCR va fi inlocuita. Cu una rosie, austriaca de aceasta data.

In privinta retelei BCR, ce numara in prezent peste 364 de sucursale si agentii, austriecii si-au facut deja publice intentiile. Pana la sfarsitul anului 2008, "suprafata totala a sucursalelor se va reduce cu 50%", potrivit unor declaratii ale reprezentantilor Erste Bank, citate de agentia de presa Mediafax. Sumele obtinute din vanzarea locatiilor vor fi transformate in castiguri extraordinare pe termen mediu.

Pentru urmatorii trei ani, austriecii au anuntat un program de investitii de 100 de milioane de euro, in conditiile in care procesul de integrare a institutiei romanesti va avea costuri de 90 de milioane de euro, declarate in anul 2006. Reteta urmata, de fapt, in cazul tuturor celorlalte banci cumparate si restructurate. La banca sarba Novosadska banka, bunaoara, cumparata de austrieci anul trecut pentru  73,167 milioane de euro, a fost deja lansat acelasi program. Punctele vizate: dezvoltarea retelei de distributie de la 71 la 120 de filiale, reinnoirea sistemelor si a infrastructurii informatice, cat si pregatirea personalului. De altfel, austriecii si-au propus ca in decurs de cinci ani sa detina 10% din piata din Serbia, fata de doar 2% cat au in prezent. Durata programului, aceeasi ca si in celelalte cazuri - 18 luni.

"Perla coroanei" austriecilor ramane insa fosta casa de economii de stat ceha, Ceska sporitelna. In momentul in care a fost preluata de Erste, Ceska sporitelna era falimentara; lipsa investitiilor lasase banca ceha cu 10-15 ani in urma bancilor din Uniunea Europeana. Aproape jumatate din creditele acordate erau neperformante, iar angajatii aveau, potrivit presedintelui actual al bancii cehe, Jack Stack, cele mai mici salarii din Cehia. In cele 18 luni cat a durat procesul de transformare, o parte importanta din investitiile in restructurare - totalizate la 600 de milioane de euro - a fost alocata tehnologiei.

Numarul de sucursale a scazut de la peste 1000 la momentul preluarii, la 647 in primul trimestru al anului 2005. La fel, numarul angajatilor a scazut de la 15.500 la aproximativ 12.000. Fiecare angajat obisnuit a facut, in medie, 12 zile de training, iar efortul total de  training a constat in peste 70 de mii de ore de pregatire. Rezultatul? Anul trecut, Ceska sporitelna era cea mai mare banca din Cehia din punctul de vedere al numarului de clienti, cu peste cinci milioane.

BCR este deja cea mai mare banca romaneasca, detinand aproape 25% din piata. Falimentara nu este nici pe departe - dupa primele noua luni din 2005, BCR avea un profit de aproape 650 de milioane lei (echivalentul a 180 de milioane de euro). Din acest punct de vedere, austriecii par a fi cumparat, in Romania, lozul cu castig sigur. Planul lor nu poate face dintr-o banca profitabila decat una si mai profitabila.