Bancile nu mai au ce face cu leii. E vorba de aceleasi banci care, de ani de zile, se straduie sa-i convinga pe romani sa scoata banii de la saltea sau sa schimbe valuta si sa-si faca depozite in moneda nationala.

Cine s-ar fi gandit, acum cativa ani, ca se va ajunge si la momentul in care bancile nu se vor mai lupta "cu toate armele din dotare" sa atraga banii romanilor in seifurile lor? Inceputul lui 2005 le-a adus in situatia de a fi "inundate" de prea multi lei care, daca nu se "misca" - adica daca nu sunt plasati mai departe in credite -  inseamna pentru banci costuri importante.

"Faptul ca sunt multi lei in piata creeaza mari dificultati pentru banci", spune presedintele UniCredit Romania, Rasvan Radu. Astfel ca, desi 2004 a adus o crestere importanta a economisirii in lei, banca pe care o conduce nu a urmarit sa atraga "aceasta crestere", completeaza el. 

In perioada ianuarie 2003 - ianuarie 2004, depunerile romanilor in lei din banci au crescut cu aproape 40%. 

"Resimtim si noi aceasta crestere de lichiditate in lei", spune Claudiu Cercel, directorul directiei Operatiuni de Piata de la BRD-SocGen, care crede ca lucrurile nici nu se vor schimba prea mult pe termen mediu. "Supra-lichiditatea aceasta a avut ca efect si scaderea dobanzilor la depozite." Nici scaderile de dobanzi din ultima perioada, nici anuntarea unei noi cote de impozitare, de 10% din mai anul acesta, pentru castigurile din dobanzi nu i-a facut pe romani sa renunte la depozitele in lei.

Scaderea dobanzilor si cresterea impozitului au fost contrabalansate, spune Rasvan Radu, de reducerea impozitului pe venit, care inseamna mai multi bani in fiecare luna. "Erau obisnuiti cu un anumit nivel de cheltuieli lunare, care nu a crescut brusc", spune Radu, completand ca "in mod evident, banii s-au dus catre economisire". Rezultatul? Doar in ianuarie 2005, depunerile romanilor in moneda nationala de la banci au crescut cu aproape 3% fata de luna precedenta, ajungand la 131 de mii de miliarde de lei (3,4 miliarde de euro). In valuta, depozitele la termen ale populatiei totalizau, la sfarsitul lunii ianuarie, doar jumatate din aceasta suma: 71.663 de miliarde de lei (1,8 miliarde de euro). 

Si atunci, ce "scartaie" in sistemul bancar romanesc? Raspunsul unanim - apetitul exagerat al romanilor pentru credite in valuta. 

De ce prefera romanii sa se imprumute in valuta? Pentru ca dobanzile sunt cu mult mai mici decat la creditele in lei, fiind in unele cazuri la jumatate din acestea. Pe talerul celalalt al balantei - la capitolul economisire - situatia este exact pe dos. Dobanzile platite la lei sunt superioare celor la valuta, cel putin pentru moment. 

Cat vor mai ramane asa? "E o situatie care poate continua atat timp cat bancile vor putea accesa usor finantari in valuta si cat dobanzile vor ramane mai mari la creditele in lei decat cele la valuta", crede Cercel. In plus, aprecierea fara precedent pana acum a monedei nationale ii face pe romani mai putin sensibili la riscul valutar.

"Creditarea in valuta presupune un risc. Privind insa catre Europa Centrala si de Est vezi ca, in mai toate tarile, moneda nationala s-a apreciat inainte de intrarea in  UE", spune Radu. Astfel ca, anul trecut, "75% din cresterea creditului neguvernamental (acordat populatiei - n.r.) s-a datorat valutei si doar 25% leilor", afirma Mihail Ion, seful departamentului de cercetare din trezoreria Raiffeisen Bank. Si asta in vreme ce cresterea resurselor atrase s-a realizat pe seama economisirii in moneda nationala, care a avut o contributie de 62%, fata de doar 38% pentru valuta. Prin urmare, bancile au ramas in "vistierie" cu leii atrasi de la populatie, in cea mai mare parte, nefolositi. De ce? Pentru ca exista reguli clare ce impun bancilor sa acorde credite intr-o anumita moneda doar din depozitele atrase in aceeasi valuta. Rezultatul imediat -  un excedent din ce in ce mai mare de lei in piata pe care l-a plasat, in lipsa unor variante mai profitabile, la BNR, in depozite sau in certificate de depozit. "Daca adaugam la acestea si rezervele minime obligatorii pe care bancile trebuie sa le constituie la banca centrala", spune Mihail Ion, "vom constata ca pe totalul sistemului bancar, la sfarsitul anului 2004, peste 50% din resursele in lei atrase de banci de la clienti erau plasate la BNR".

Dar castigurile din plasamentele la BNR nu sunt la fel de interesante ca cele obtinute din plasarea banilor, in credite, la populatie. Spre exemplu, la un credit pentru nevoi personale in lei, o banca obtine, in medie, o dobanda de 20% pe an. Pentru un credit imobiliar - care poate dura si pana la 25-30 de ani - bancile solicita o dobanda de 15-20% pe an, fara a include si comisioanele incasate de la clienti.

Pe de alta parte, la inceputul anului, BNR a redus dobanda platita pentru rezerve de la 6% la 4% iar dobanda de interventie, cea la care sunt atrase depozitele de catre BNR, a scazut de la 21% anul trecut la 14,5% in prezent.

Rezultatul? Dobanzile la depozite in lei au scazut dramatic: s-a ajuns chiar la dobanzi care sa nu depaseasca cu prea mult nivelul prognozat de inflatie pentru acest an, 7%. Ceea ce, pentru clienti, poate insemna castig zero, adica dobanzi real negative - pentru prima data in istoria recenta a sistemul bancar romanesc. 

"Viteza de scadere a dobanzilor este foarte rapida si ma tem sa nu se repete scenariul de anul trecut, cand au scazut si apoi au inceput sa urce din nou", spune Rasvan Radu. (In ianuarie 2004, BNR a decis majorarea dobanzii de interventie la 21,25%, dupa ce pe finalul anului 2003, aceasta coborase chiar si sub 17%). Dar cum pot dezamorsa bancile bomba excesului de lei pe care stau acum? Greu de crezut ca vreo banca si-ar putea refuza clientii cand vor veni cu lei pentru depozite.

"Principala functie a bancilor este atragerea de resurse si plasarea acestora, asadar bancile sunt in continuare interesate sa atraga depozite in lei", spune Mihail Ion. Solutia? Tot la banci ar trebui cautata. Stimularea creditului in lei - ceea ce, in final, va duce la diminuarea marjei dintre dobanzile la credite si cele la depozite. Startul a fost deja dat de cateva banci care incearca sa tenteze romanii cu credite pentru locuinte, de exemplu, cu dobanzi care coboara, la lei, si pana la 13%. 

Dar, la fel cum cu o floare nu prea se face primavara, nici cu doua-trei tipuri de credite atractive nu se pot deturna cei 75% dintre romani cu credite in valuta catre imprumuturile in lei. Cine planteaza urmatoarea floare?