Legenda "superlunii" care aduce catastrofe: o legendă şi atât (VIDEO)
"Superluna" - Luna la perigeu, adică atunci când se află cel mai aproape de Pământ - nu e nici un fenomen rar şi nici nu aduce catastrofele naturale sau tulburările psihologice de care se pomeneşte în folclor, afirmă astronomii.
Conform astronomului Adrian Şonka, de la Observatorul Astronomic "Vasile Urseanu" din Bucureşti, în intervalul 1924-2075 se pot calcula 2.001 de apropieri între Lună şi Pământ, din care doar 154 produse în faza de lună plină (când discul selenar este iluminat în proporţie de cel puţin 99,5%). Apropierea din 5/6 mai, când Luna s-a aflat la 356.954,6 km de Terra, este comparabilă din punctul de vedere al distanţei cu cea din 19 martie 2011, când Luna a trecut la 356.574,9 km de Terra, deci şi mai aproape decât anul acesta, sau cu o mulţime de alte ocazii când satelitul s-a apropiat la mai puţin de 357.000 km de Pământ (vezi tabel).
În privinţa mareelor, ele nu se produc numai când este lună plină, ci de două ori pe zi, pentru fiecare loc de pe Pământ, atunci când Luna se află ori pe cer, aproape de meridian (sud), ori sub orizont, după 12 ore. "De asta există maree (oceanice, terestre şi atmosferice) de două ori pe zi. Dacă susţii că numai la Lună Plină se produc, ar trebui ca fluxul şi refluxul să se producă o dată la fiecare 29,5 zile", explică Şonka pe blogul său. De asemenea, mareele sunt mai puternice cu 15% până la 25% când se apropie Luna de Pământ, dar acest lucru nu are legătură cu luna plină, pentru că Luna se află la cea mai mică depărtare de Terra la fiecare 27,5 zile şi nu mereu când e lună plină.
Cât priveşte cutremurele care ar fi induse de gravitaţia Lunii, teoretic ele ar trebui să fie mai puternice acolo unde se află "centrul comun de masă" al sistemului Pământ-Lună, adică la 4.675 km depărtare de centrul planetei. "Cum raza planetei este de 6.731 km, înseamnă că locul unde forţa de atracţie a Lunii are cel mai mare efect se află la aproximativ 1.700 km sub picioarele noastre. Or, cutremurele produse zilnic pe glob sunt de suprafaţă, fără a avea legătură cu centrul comun de masă", explică astronomul.
În România, Luna Plină s-a produs la 6 mai, la ora 6.35. Timp de trei nopţi, se vede Luna aproape plină. La 7 şi 8 mai se va afla în preajma stelei Antares.
La rândul său, James Garvin, expert la Centrul Spaţial Goddard al NASA, afirmă că asocierea între luna plină şi trecerea Lunii mai aproape de Pământ "nu afectează echilibrul energiei interne a Pământului, atâta timp cât maree au loc în fiecare zi. Pământul a stocat o cantitate enormă de energie în scoarţa exterioară, iar variaţiile mici de forţe exercitate de Lună sau de Soare nu sunt suficente pentru a întrece forţele mult mai puternice ale planetei, datorate convecţiei şi altor aspecte ale echilibrului energetic intern care determină tectonica plăcilor)".
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro