El a precizat că se consideră în continuare nevinovat, dar că a luat act de decizia instanţei, neştiind însă care va fi motivarea deciziei.

"Recunosc că nu înţeleg care a fost sau care va fi motivarea deciziei de astăzi, dar este o decizie pe care o respect", a spus Dragnea.

El a afirmat totdată că nu ştie cum mai poate fi organizată o campanie electorală dacă prezenţa la vot este considerată de către o instanţă drept folos necuvenit şi a apreciat că decizia instanţei în cazul său reprezintă un precedent periculos pentru orice doreşte să facă o campanie indiferent la ce nivel, local, judeţean sau naţional, un precedent care poate afecta democraţia şi libertatea partidelor de a îndemna oamenii să vină la vot.

"Poate apărea, în mentalul colectiv, impresia că a te prezenta la vot poate fi ceva rău, greşit sau chiar condamnabil", a adăugat Dragnea.

Dragnea a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare, în dosarul privind fraude la referendumul din 2012, pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, decizia luată vineri de instanţa supremă nefiind definitivă.

Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, "cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale".

Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.

"Infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor implicate în desfăşurarea procesului de votare - preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare - au constat în principal în aceea că ei şi-au încălcat atribuţiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât şi liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obţinute prin falsificarea semnăturilor", au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

De-a lungul procesului, au fost audiaţi, în calitate de martori, premierul Victor Ponta, ministrul Apărării, Mircea Duşa, fostul ministru al Energiei Constantin Niţă, primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă, preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan, şi mai mulţi coordonatori judeţeni ai PSD care s-au ocupat de campania pentru referendumul din 2012. 

Liviu Dragnea este preşedinte executiv al PSD din 2013, după ce anterior a fost secretar general şi vicepreşedinte al partidului. La Congresul din aprilie 2013, când Victor Ponta a fost reales în funcţia de preşedinte al PSD, Liviu Dragnea a fost ales preşedinte executiv al partidului.

Înaintea alegerilor prezidenţiale din toamna anului trecut, s-a vorbit despre un posibil tandem Liviu Dragnea - Sebastian Ghiţă, pentru funcţiile de preşedinte al PSD şi, respectiv, preşedinte executiv. Dragnea spunea, în 22 octombrie 2014, că, dacă va decide să candideze la şefia PSD va face echipă cu Sebastian Ghiţă, el spunând că îi asigură pe membrii PSD că, după ce Victor Ponta va deveni preşedinte, partidul nu va rămâne la "mâna niciunui combinator".

Liviu Dragnea a deţinut în actualul Guvern funcţia de ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. El nu a mai avut funcţie de vicepremier în Guvernul Ponta 4, acest Cabinet având un singur astfel de post, ocupat de Gabriel Oprea.

Dragnea a fost între 21 decembrie 2012 - 17 decembrie 2014, vicepremier şi ministru al Administraţiei şi Dezvoltării Regionale.

Dragnea a mai deţinut, la începutul anului 2009, portofoliul Administraţiei şi Internelor, în Guvernul PSD-PDL, dar numai pentru 12 zile, preluând ministerul în urma demisiei lui Gabriel Oprea. El demisionează la rândul său după numai 12 zile, în 3 februarie, invocând ca motiv oficial insuficienţa fondurilor alocate ministerului în raport cu îndeplinirea obiectivelor pe care şi le fixase.

Liviu Dragnea a deţinut funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman între iunie 2000 şi decembrie 2012.

Dragnea a fost, de asemenea, între anii 1996-2000, prefect al judeţului Teleorman.