Conform raportului, România a înregistrat un progres în ultimii ani, însă disputa Prim-ministru - Preşedinte are potenţialul de a îngreuna atingerea stabilităţii politice. Astfel, ţinându-se cont de alegeri şi de componenta ce ţine de eficienţa adoptării legislaţiei, România obţine 62.7 puncte, pe o scară de la 0 la 100, unde o valoare sub 49 înseamnă instabilitate politică. În regiune, Moldova, Ucraina şi Serbia sunt considerate cu risc politic ridicat, având scoruri situate sub 49 de puncte, iar Bulgaria este situată între 50 şi 59 de puncte. În Europa, singurele ţări cu un punctaj aproape de 100 sunt Elveţia, Danemarca, Norvegia şi Suedia. 

Economia României prezintă una dintre cele mai rapide creşteri din CEE în următorii ani. Cheltuielile de gospodărie încep să îşi revină, iar Guvernul va cheltui mai mult pentru a susţine creşterea economică. Din cauza încetinirii exporturilor, economia se va orienta către un model intern. Astfel, va fi nevoie de mai multe acţiuni pentru a înlătura corupţia, a îmbunătăţi absorbţia fondurilor europene şi a diversifica tipul produselor exportate pentru ca ţara să revină la creşterea de dinainte de criză. România are un scor de 59.2 pentru riscul economic pe termen scurt.

Pe scara riscului operaţional, România înregistrează 58.8, poziţionându-se astfel pe locul 50. Scorul ţării este deosebit de slab pentru componenta "risc logistic" – 52.4. Acest lucru reflectă parţial reţeaua de drumuri subdezvoltată a ţării, unde lipsa autostrăzilor este o problemă deosebită. Deşi România a făcut progrese în îmbunătăţirea reţelei de transport în ultimii ani, o rată slabă a absorbţiei fondurilor UE va limita dezvoltarea în următorii ani.

O altă concluzie a raportului arată că în 2014 violenţa politică a fost unul dintre riscurile principale în Ucraina, Hong Kong, Orientul Apropiat, Thailanda şi Africa de Nord. În 2015, şi alte ţări se pot confrunta cu această problemă, mai ales cele în care populaţia este din ce în ce mai îngrijorată cu privire la economie şi/sau un singur lider deţine puterea politică de mai mulţi ani.

“Unul dintre trendurile din ultimii ani este o delimitare clară între pieţele emergente care reprezintă oportunităţi de investiţie pentru multinaţionale şi cele care nu oferă niciun fel de oportunitate.”, spune Yoel Sano, directorul departamentului de risc politic global şi securitate din cadrul BMI. Astfel, în timp ce China, India şi Indonezia sunt atractive din punct de vedere al investiţiilor datorită reformelor guvernamentale şi economice care au avut loc în ultimul timp, Rusia rămâne problematică, în principal din cauza anexării Crimeei, ceea ce a dus la sancţiuni impuse de SUA şi de alte guverne europene.

“În 2015, este foarte probabil ca riscul politic să se intensifice în multe părţi ale lumii. De aceea, multinaţionalele trebuie să cunoască aceste probleme cheie din ţările şi regiunile în care activează şi să aibă un plan pentru a-şi proteja interesele strategice.”, spune  Evan Freely, lider global al Global Credit & Political Risk în cadrul Marsh.

O altă problemă identificată prin acest raport este impactul pe care îl poate avea căderea preţului petrolului ca materie primă asupra ţărilor dependente de acesta. În timp ce un preţ mic ar putea să aibă un impact pozitiv în cazul ţărilor  importatoare de petrol, o perioadă prelungită de preţuri scăzute ar putea afecta negativ ţările care se bazează pe exportul petrolului. Iran, Angola, Ciad, Venezuela şi Guineea Ecuatorială sunt considerate ca având un risc sever de deteriorare a profilului de risc politic în cazul în care preţul petrolului continuă să scadă.

Potrivit raportului, 2017 va fi un an crucial pentru riscurile politice având in vedere că sunt programate o serie de alegeri internaţionale. În plus faţă de noul preşedinte american care va prelua mandatul în ianuarie şi un posibil referendum privind apartenenţa Marii Britanii la UE, 2017 va veni cu alegeri în Franţa, Germania, Hong Kong, Iran şi Coreea de Sud, printre altele.

Raportul Marsh utilizează date ale Business Monitor International (BMI), companie parte din grupul Fitch şi  evaluează 178 de ţări pe baza a trei categorii: risc politic, risc macroeconomic şi risc operaţional.