Industria de muncă temporară din România este legată de evoluţia companiilor care utilizează astfel de servicii şi este printre primele care conştientizează impactul crizei creat de pandemia de COVID-19 în economia locală, cred specialiştii din piaţă. Aceştia spun că industria a fost grav afectată de această criză, scăzând cu 30% până acum şi cred că agenţiile de muncă temporară trebuie sprijinit de stat şi după ce starea de urgenţă se va încheia.

„Munca temporară a urmat îndeaproape tendinţa la nivel de piaţă în perioada pandemiei, ea fiind legată de evoluţia industriilor şi a companiilor care utilizează munca temporară. Practic munca temporară a fost prima în care s-au văzut primele semne ale impactului pandemiei indiferent că au fost în sensul descreşterii volumului de business  sau al creşterii acestuia în industrii precum farma, IT, telecom unde comenzile rămân la un nivel ridicat“, a spus pentru ZF Sorina Donisa, CEO al firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă în regim temporar APT Resources & Services, parte a Prohuman Grup. Una din măsurile aşteptate de CEO-ul APT este subvenţionarea parţială a salariilor cu între 30% şi 41,5% până la final de an.

„Mă aştept la o revenire treptată a economiei iar această măsură ar reduce povara financiară în vederea păstrării unui număr cât mai mare de angajaţi temporar. Dacă statul nu va aduce niciun sprijin, şansele ca numărul de angajaţi temporar să scadă drastic sunt foarte mari. Companiile nu au vizibilitate pe termen lung şi nimeni nu ştie ce va aduce un eventual al doilea val ca atare tendinţă de renunţare la angajaţi se poate agrava dacă nu există măsuri de sprijin în vederea relansării activităţii“, adaugă Sorina Donisa.

O altă măsură benefică ar fi introducerea posibilităţii agenţilor de muncă temporară de a compensa indemnizaţiile de concediu medical ce ar trebui restituite acestora din bugetul FNUASS cu contribuţia pentru asigurări sociale de sănătate pe care agentul de muncă temporară o achită pentru salariaţi. Astfel s-ar fluidiza circuitul acestor sume de recuperat de la stat prin compensarea lor cu datorii curente, explică CEO-ul APT.

O altă măsură de sprjin propusă de ea este posibilitatea acordării de către agentul de muncă temporară a unor zile libere plătite recuperabile în următoarele 12 luni fară caaceastea să fie considerate ore suplimentare la momentul recuperării lor.

„De asemenea, posibilitatea agentului de muncă temporară de a dispune unilateral efectuarea parţială a zilelor de concediu de odihnă în anumite perioade de întrerupere a activităţii, bineînţeles cu garanţia unui minim de 10 zile lucrătoare de concediu lăsată la latitudinea angajatului“, adaugă Donisa.

Printre măsurile de sprijin propuse de ea este şi introducerea posibilităţii angajatorului de a reduce unilateral programul de lucru, fie prin reducerea normei de munca de la 8 ore/zi la 6 sau 4 ore/zi, fie prin reducerea zilelor lucrate pe săptămână.

Cristian Huzău, country manager al firmei de recrutare Gi Group România, susţine că este clar că industria forţei de muncă temporară este grav afectată şi are nevoie de sprijin financiar.

„Acest sprijin financiar nu este neapărat simplu, el având nevoie de susţinere bugetară. Totuşi, printre măsuri aş număra eliminarea TVA pentru salariile angajaţilor temporari, factura de agenţii de muncă temporară în atenţia utilizatorilor, potrivit contractelor de punere la dispoziţie încheiate cu aceştia şi menţinerea TVA doar pentru comisionul încasat de agenţii de muncă temporară. De asemenea, ne putem gândi la posiblitatea de a oferi salariatului zile libere recuperabile şi angajatorilor opţiunea de a reduce programul de lucru“, a declarat Cristian Huzău pentru ZF.

În ceea ce priveşte subvenţionarea salariilor după starea de urgenţă, este şi el de părere că statul ar trebui să subvenţioneze salariile într-o proporţie de 30-40% pentru companiile direct afectate de COVID-19.

„De asemenea, şomajul tehnic poate fi menţinut pentru industriile sensibile, gen HoReCa, cel puţin până îşi reiau activitatea. Nu în ultimul rând, părinţii au nevoie de opţiunea de a rămâne acasă cu copiii, până când afterschool-urile sunt redeschise“, spune Huzău.

Industria de muncă temporară a fost afectată grav, scăzând cu cel puţin 30% până în acest moment, crede Cristian Huzău.  

„Acest procent va creşte ţinând cont că mulţi angajaţi temporari sunt în şomaj tehnic. Mai mult decât atât, după reluarea activităţii, multe companii vor reduce numărul de angajaţi“.

Sorina Donisa, CEO-ul APT, spune că în această perioadă a observat trei tipologii de reacţii în funcţie de modul în care pandemia a afectat direct sau indirect companiile: firme care au fost direct afectate de starea de urgenţă şi care au îngheţat comenzile de recrutare/angajare urmate de suspendarea temporară a activităţii, au apelat la şomaj tehnic sau au renunţat la o parte din salariaţii temporari, companii care au făcut rapid mutarea activităţii online şi întreg personalul şi-a desfăşurat activitatea de acasă şi companii care în această perioada au avut şi au în continuare nevoie de personal, iar volumul de activitate a crescut simţitor, precum companiile din telecom şi din IT.

Cei mai mari zece furnizori de servicii privind forţa de muncă au încheiat anul 2018 cu afaceri cumulate de peste 1,8 mld lei, în creştere cu 9% faţă de anul 2017, potrivit anuarului ZF „Cei mai mari jucători din economie“ care centralizează evoluţia în business a peste 700 de companii din diverse sectoare de activitate.

Totodată, liderii industriei de recrutare au avut un profit cumulat de 37,5 milioane de lei, mai mare cu 56% faţă de anul 2017, deşi numărul mediu de angajaţi ai acestora - care include şi angajaţii temporar- a fost cu 10% mai redus faţă de anul 2017. 

Cei mai mari 10 jucători din industria serviciilor de resurse umane sunt Adecco România, Lugera, Manpower Group, Just Work Manpower, Gi Group, IHM Total Consult, Agenţia de Servicii Professional, APT Resources & Services – Work Service Group, Temps HR, Smartree România.