Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a prezentat, în cadrul celei de 43-a Reuniuni a Clubului Guvernatorilor din Zona Mării Negre, Balcani şi Asia Centrală, măsurile luate de BNR în ultimele trei luni, în contextul crizei provocate de pandemia COVID19, oficialul român subliniind că obiectivul imediat al băncii a fost să păstreze stabilitatea şi lichiditatea sistemului bancar, pentru buna funcţionare a finanţelor publice şi a economiei reale.

În acelaşi timp, dat fiind caracterul excepţional al stării pandemice şi declararea stării de urgenţă, BNR a colaborat cu Guvernul pentru a evita un eventual conflict între măsurile întreprinse de banca centrală şi cele fiscale.

Mugur Isărescu a explicat că, în mod special în cazul României, cursul de schimb joacă rol important de indicator public al stabilităţii şi situaţiei economice generale, iar scopul BNR a fost să prevină o depreciere majoră ne-necesară a monedei naţionale.

De asemenea, spre deosebire de evoluţiile altor ţări din regiune, BNR nu a operat reduceri drastice ale ratei dobânzii de politică monetară, aceasta fiind diminuată în prima fază de la 2,5% la 2%, în martie, şi apoi la 1,75% în şedinţa de săptămâna trecută.

”Aceste măsuri par să-şi fi atins scopul, rezultatele fiind rapide: începând cu prima parte a lunii aprilie, necesarul de finanţare bugetară a fost asigurat în mod corespunzător, consemnându-se totodată o reducere a ratei dobânzii interbancare la 3 luni, precum şi a costului finanţării cheltuielilor bugetare. Pe parcursul ultimelor două luni, cursul de schimb s-a menţinut relativ stabil, în timp ce inflaţia anuală IPC se află în jurul valorii de 2,5”, a declarat guvernatorul BNR.

Referitor la cumpărarea de titluri de stat în monedă naţională de pe piaţa secundară, măsură larg adoptată de către băncile centrale în actualul context, BNR a hotărât să demareze achiziţiile de pe piaţa secundară numai după ce a avut loc o modificare a poziţiei acesteia pe piaţă, mai precis după ce din poziţia de debitor net BNR a devenit creditor net în relaţia cu băncile comerciale. ”Măsura a fost întreprinsă în scopul asigurării lichidităţii sistemului financiar la nivelul adecvat şi nu reprezintă o măsură de relaxare cantitativă„.

În paralel, BNR a adoptat şi o serie de măsuri pentru sprijnul debitorilor, persoane fizice şi juridice, prin flexibilizarea cadrului de reglementare cu privire la anumite cerinţe ale instituţiilor de credit.

De asemenea, au fost adoptate măsuri privind rezoluţia bancară ce prevăd amânarea termenelor de raportare a unor informaţii sau a termenului de colectare a contribuţiilor anuale la fondul de rezoluţie bancară pentru anul 2020.

”Nu în ultimul rând, BNR a adoptat măsuri la nivel operaţional pentru asigurarea continuităţii şi a unei bune funcţionări a sistemelor de plăţi şi de decontare în monedă naţională, precum şi asigurarea fluxurilor de numerar necesare băncilor pentru derularea tuturor operaţiunilor”, a mai spus ISărescu.

În cadrul discursului, guvernatorul BNR a amintit că România a avut în ultimii patru ani o creştere economică important, cu un avans de 4,1% în 2019, dar evoluţia a fost susţinută în special prin creşteri salariale şi majorarea puternică a consumului, în timp ce dezechilibrele fiscale şi externe s-au accentuat, iar rata anuală a inflaţiei s-a situat în jurul valorii de 4%, cel mai ridicat nivel comparativ cu ţările din UE.

În acest context marcat de politici fiscale semnificativ prociclice, BNR a menţinut o politică monetară mai restrictivă, prin păstrarea la un nivel relativ ridicat atât al ratei dobânzii de politică monetară anterior pandemiei, respectiv la 2,5%, cât şi al ratelor rezervelor minime obligatorii ale instituţiilor de credit pentru pasivele în lei şi cele în valută (respectiv la 8%).

”Având în vedere contextul menţionat, impactul economic iniţial al pandemiei a fost unul puternic, accentuând şi mai mult dezechilibrele existente, pe fondul presiunilor în creştere asociate aprovizionării cu alimente, deprecierii monedei naţionale şi creşterii necesarului de lichiditate”.

Cele mai recente estimări oficiale privind evoluţia PIB pentru trimestrul II indică o contracţie de 14% a activităţii economice faţă de trimestrul anterior.

De asemenea, Isărescu spune că şomajul în creştere şi măsurile adoptate de autorităţi cu scopul limitării extinderii pandemiei (precum şomajul tehnic, repatrierea cetăţenilor români din străinătate şi asigurarea condiţiilor de izolare sau carantină) au contribuit la creşterea presiunilor asupra cheltuielilor bugetare.

În ceea ce priveşte priorităţile în perioada următoare, guvernatorul BNR spune că măsurile luate se vor canaliza în direcţia furnizării lichidităţii necesare şi menţinerii stabilităţii financiare, precum şi asigurării unei tendinţe sustenabile de scădere a ratelor de dobândă.

În acelaşi timp, Banca Centrală va continua colaborarea cu Guvernul, pentru a asigura o revenire rapidă a economiei faţă de situaţia curentă. De asemenea, Pachetul UE de redresare din criza COVID-19 va avea cu siguranţă o contribuţie importantă în susţinerea eforturilor dde relansare.

”Reiterând recunoştinţa pentru cei care se află în prima linie a luptei împotriva pandemiei, BNR este pregătită să-şi îndeplinească rolul care îi revine. Cu toate acestea, pe termen lung, singura opţiune viabilă o reprezintă revenirea la o conduită „normală” de politică monetară, conştienţi fiind însă cu toţii că noua normalitate va fi oarecum diferită de cea din trecut. Pentru aceasta, intenţionăm să intervenim gradual, adaptându-ne în permanenţă la mediul aflat în continuă schimbare, dar cu respectarea cadrului legal”, a precizat Mugur Isărescu.