Metoda „Phoenix” face ravagii în România. Schema complexă prin care statul este prejudiciat de aşa-zişi „oameni de afaceri”
Statul român pierde anual sute de milioane de lei de pe urma unor scheme de natură infracţională, puse la punct de câteva reţele care operează în domeniul securităţii private.
Deşi este vorba despre mai multe firme, sunt cam aceleaşi personaje care păgubesc Statul şi economia României.
Obiective de interes naţional şi companii care gestionează proiecte sensibile ajung să fie „păzite” de formă. Iau astfel naştere vulnerabilităţi care culminează cu creşterea insecurităţii publice. Caracatiţa reţelei de (in)securitate privată are ramificaţii politice.
De ani de zile, Statul român este prejudiciat la scară mare printr-o schema complexă de natură infracţională pusă la punct de o serie de aşa-zişi „oameni de afaceri” care operează în domeniul firmelor de pază.
Prejudiciile aduse anual bugetului de stat prin aceste mecanisme infracţionale sunt de ordinul zecilor de milioane de euro. Asta înseamnă, de fapt, sute de milioane de euro acumulate în ultimul deceniu în circuite ale economiei subterane, cu tot ceea ce mai mişună prin canalele muncii la negru şi ale influenţelor politice care interferează cu afacerile. În curând, vom scoate la lumină amploarea acestui fenomen.
Economia neagră are pază şi protecţie
Surse din sectorul acesta de activitate, care au studiat metoda „Phoenix” de la apariţia sa până în prezent, trag concluzia că fenomenul nu s-ar putea manifesta pe o perioadă atât de îndelungată fără o protecţie de la cele mai înalte niveluri.
Pe canale ilicite şi bine protejate de ochii lumii, se scurg bani nefiscalizaţi şi, evident, iau naştere circuite paralele de control şi decizie în care banii negri dictează direcţia în care merge piaţa şi, în cele din urmă, cine trebuie să supravieţuiască şi cine să dispară. Discutăm despre companii care au în spate personaje compromise prin abateri sistematice de la lege şi care – după toate indiciile – sunt nu doar toleraţi, ci şi protejaţi de oameni politici, direct sau prin interpuşi din organe de control.
Schema de fraudare, cunoscută în mediul specialiştilor sub numele de metoda „Phoenix”, este complexă şi exploatează atât carenţe legislative, cât şi imperfecţiuni ale felului în care Statul execută controlul şi aplicarea legii. Totul este însă posibil din cauza corupţiei şi a intereselor ascunse care leagă politicieni şi funcţionari publici.
Preţurile care ruinează Statul, licitaţiile şi concurenţa
Mai întâi, este vorba despre „aranjarea” sau exploatarea imperfecţiunilor legii în cazul unor licitaţii prin care autorităţi publice sau companii de stat încheie contracte cu firme de securitate privată. În astfel de situaţii, adjudecarea se face pe baza criteriului „cel mai mic preţ”, în ciuda evidenţei faptului că preţul respectiv nu poate acoperi în mod real costurile pentru prestarea serviciilor de securitate privată. Folosirea „preţului de ruinare” este o strategie deliberată a unei întreprinderi pentru a elimina concurenţii de pe piaţă. Oferirea de servicii la preţuri inferioare costurilor de producţie, deşi nerentabilă economic, este deseori folosită de firmele de securitate privată „abonate” la contractele cu Statul.
Pentru companiile care preferă să joace corect într-o economie de piaţă şi care se luptă cu „metodiştii Phoenix” de zeci de ani, este de neînţeles cum nici până la această oră nu s-a pus capăt unor practici care fac gaură la bugetul României, care afectează siguranţa cetăţenilor, care creează vulnerabilităţi în paza unor obiective economice sensibile şi care, în cele din urmă, aruncă o pată pe obrazul întregii categorii de firme şi de antreprenori din acest segment de activitate. Singura explicaţie – care rămâne încă ne-infirmată de acţiunile poliţiei şi ale politicienilor – este aceea că reţeaua de ilegalităţi este protejată de un lanţ complet de beneficiari cu ramificaţii în politică şi în poliţie.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro